Plățile aferente masivului plan de stimulare economică după criza COVID-19, aprobat, recent, la Bruxelles de către liderii UE, vor începe în a doua jumătate a anului viitor, a declarat, vineri, comisarul european pentru Afaceri Economice, Paolo Gentiloni, informează Reuters.
Totuși, țările ar putea folosi o zecime din aceste sume, în așteptarea aprobării planului, a spus Gentiloni într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica. Oficialul UE a precizat că blocul comunitar va trebui să aprobe surse de finanțare, cum ar fi taxa digitală și impozitul pe CO2, pentru a putea plăti datoria comună a UE, în perioada 2026-2056.
“În caz contrar, fiecare țară va fi nevoită să restituie banii, deoarece Europa nu a fost capabilă să plătească datoria”, a spus Gentiloni, potrivit sursei citate.
Absorbția banilor de către statele membre UE este condiționată de aprobarea unor planuri naționale - circumscrise recomandărilor Comisiei Europene - pentru perioada 2021-2027, planuri care trebuie transmise la Bruxelles până în luna octombrie.
O serie de state membre au reușit ca, în urma negocierilor din cadrul summit-ului de la Bruxelles, să primească fonduri structurale adiționale: Belgia și Bulgaria - câte 200 milioane euro fiecare; Cehia - 1,55 miliarde euro; Cipru - 100 de milioane euro; Estonia - 50 de milioane; Germania - 650 milioane euro; Malta - 50 milioane euro; Polonia - 600 milioane euro; Portugalia - 300 milioane euro; Slovenia - 350 milioane euro.
Potrivit premierului Viktor Orbán, (sursa - MTI), în urma negocierilor, Ungaria a primit 3 miliarde de euro în plus față de suma alocată inițial. “În momentul sosirii la summit, exista o propunere de acord privind suma pe care fiecare țară trebuie să o plătească, precum și despre banii de care fiecare poate beneficia din partea Uniunii. Această propunere însă a fost nedreaptă față de Ungaria, trebuia să fie corectată, ceea ce s-a și reușit”, a precizat Viktor Orbán.
Pe marginea bugetului multianual urmează noi negocieri, deoarece Parlamentul European (PE) și-a exprimat nemulțumirea legată de subfinanțarea unor mari proiecte europene. Liderii grupurilor parlamentare din cadrul PE afirmă că banii din pachetul de redresare și din bugetul multianual ar trebui să fie alocați, cu precădere, pentru unele proiecte pan-europene, precum crearea unei rețele mobile transnaționale 5G, producția europeană de baterii (pentru ca Europa să nu mai depindă de China), producția de energie din hidrogen etc.
