De mâine, mă apuc să fac gimnastică, de mâine, voi ține o cură de slăbire, de mâine, mă voi respecta mai mult și nu voi mai accepta să fiu folosit(ă), de mâine, mă las de fumat, de mâine, renunț la jocurile de noroc, de mâine...
Psihologul Alexandru Pleșea, citat de adevărul.ro, afirmă că mare parte din dorințele, nevoințele și ideile noastre rămân în urmă, spre un alt timp, prin care, naivi fiind, credem că-l vom avea!
Ne aflăm într-o eră a letargiei
În opinia specialistului, există totuși soluții pentru a corecta această continuă amânare, în ciuda stimulilor care ne perturbă atenția.
“Omul amână pentru că își imaginează că peste o oră sau mâine va avea altă dispoziție, stimuli sau chef. Își imaginează că se va întâmpla ceva miraculos și îl va teleporta în starea de a face. Suntem într-o eră a letargiei funcțiilor omului.
Atenția la ceea ce este în fața ei este o trăsătură uitată de omenire, acum. Ea și-a pierdut însemnătatea, pentru că sunt prea multe în jur și nu se pot observa și digera, prin simțuri, într-un timp atât de scurt.
Suntem într-o eră a letargiei funcțiilor omului. Prin atenția la ce este în față, există soluția de a transforma trecutul și viitorul într-un moment, acum, din fața ta, care este lipsit de timp.
Dar, pentru că acest lucru este ori uitat, ori amânat, atenția omului pleacă odată cu prezentul din fața sa. Astfel, ajunge să viseze că altă dată va fi mai bine, va fi altfel”, atrage atenția psihologul.
Ceea ce nu se face acum se uită...
“Reprezentarea procrastinării actuale (amânării, întârzierii, temporizării, tărăgănării, tergiversării pentru începerea executării unei sarcini) stă în iluzia mentală că vom avea timp mai târziu. Această anomalie a rațiunii este învățată, fără voința tinerilor, de la părinți, educatori sau tutori. Iluzia aceasta, prin repetiție, duce la o obișnuință de comportament. Astfel, apare procrastinarea cronică”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Totodată, specialistul este de părere că amânarea unui lucru care poate fi făcut acum este legată de priorități și aferentă contextului în care suntem. Totuși, ceea nu se face acum, se uită - ne atrage atenția specialistul: “Atât de puțin poate fi materializat din ceea ce gândește mintea, încât v-ați minuna să aflați că din minte sunt eliberate sute și mii de idei într-o singură zi, din care se îndeplinesc una sau două, restul fiind amânate sau neprioritizate”.
Tehnici de eliberare
Ceea ce simțim să facem este amânat pentru că alte obișnuințe familiale și profesionale s-au repetat atât de mult încât nu mai ținem cont de interiorul nostru. Iar asta numim noi viață... Totuși, amânarea poate fi ștearsă din comportament, pentru a lăsa prezentul să producă ceea ce dorim.
Există tehnici prin care ne putem elibera de amânarea cronică, astfel: propune-ți o recompensă mai mare dacă faci ceva acum și una mai mică dacă faci mai târziu; scrie pe o coală toate ideile care țin de dezvoltarea ta sau a vieții tale; taxează cu o palmă peste propria frunte orice îți propui și ai uitat să faci; înconjoară-te de cei care fac ceva acum, nu mâine; observă insatisfacția când amâni ceva și bucuria când faci la timp; oprește orice autojudecată (vină) când amâni; nu te apuca să înveți pe cineva aceste lucruri, pentru că astfel le vei pierde. Le va veni timpul și altora să le caute, așa cum faci tu acum”, ne asigură psihologul Alexandru Pleșea. (L.P.)
