Dorina Drăghici (n. 18 februarie 1922 - d. 1994) a fost o actriță de revistă și cântăreață româncă, care a cântat pe scena Teatrului de revistă „Constantin Tănase" din București. A fost soția lui Nicu Stoenescu.
Șlagăre: „Firicel de floare-albastră" (cu Nicu Stoenescu), „Când trandafirii înfloreau", „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești", „Albăstrele", „Ia-mă la braț și spune-mi «tu»".
DORINA DRĂGHICI începe să cânte, în public, din 1940, alături de soțul ei. Timbrul său dulce, vocea specială au făcut-o apreciată mai ales de creatorii de piese lirice. Repertoriul ei este memorat și până către timpurile actualului secol. Toate aparițiile sale în public aveau distincție, eleganță.
Un moment important al carierei sale a fost Concertul susținut pe scena Ateneului Român, în 1952, cu repertoriu exclusiv românesc. S-a numărat în distribuțiile teatrelor Constantin Tănase și Ion Vasilescu din București. A fost fidelă muzicii ușoare românești, dar a abordat și repertoriu folcloric, alături de soțul ei. Cu echipele teatrelor numite a efectuat turnee în Rusia, Polonia, Israel. A fost o colaboratoare mult solicitată de casa de discuri Electrecord, grație aprecierii, și artistice, și comerciale, pe piața de profil. Iată câteva titluri intrate ca șlagăre în istoria muzicii ușoare naționale: Firicel de floare albastră, Drag îmi e bădița cu tractorul, Nu-ți pare rău când vezi că plâng, Habar n-ai tu - de Ion Vasilescu, marele succes al lui Henry Mălineanu - Marinică, Prima poezie - de Nicolae Kirculescu, Cine mi-e drag, mă așteaptă - de Gherase Dendrino, Tropa tropa - de Elly Roman și multe altele.
