FACTORI DE RISC ÎN APARIȚIA MALADIEI ALZHEIMER

Deși încă nu există niciun leac împotrivă, oamenii de știință de la Organizația Internațională de Cercetare a Maladiei Alzheimer, citați de descopera.ro, au realizat o analiză asupra a nu mai puțin de 396 de studii anterioare și susțin că au reușit să identifice principalii factori de risc pentru apariția bolii, unii dintre aceștia fiind de-a dreptul surprinzători.

Nivelul de educație - Un nivel mai scăzut de educație este asociat unui risc crescut de Alzheimer. Dovezile au arătat că persoanele care studiază pentru perioade mai lungi au un risc mai scăzut de dezvoltare a demenței.

Cercetările au analizat creierul oamenilor cu diferite contexte educaționale și au arătat că persoanele mai educate au un creier mai greu (la propriu). Având în vedere că oamenii care au demență își pierd o treime din greutate creierului, un creier mai greu înseamnă o persoană mai rezistentă, și invers.

Activitatea cognitivă - Cercetările au aratat că dacă ne menținem creierul activ putem lupta împotriva demenței. Activități precum completarea de rebusuri pot stimula creierul și întări legăturile dintre celule, pe când această legătură este întreruptă în cazul pacienților cu demență.

Prin urmare, trebuie să ne menținem creierul activ, chiar și la vârste mai înaintate.

Hipertensiune în timpul vârstei mijlocii - O inimă sănătoasă a fost de mult timp asociată cu un creier sănătos. Noul studiu indică faptul că hipertensiunea în timpul vârstei de mijloc poate crește riscul de Alzheimer.

Incidența crescută de boli ale inimii în cazul celor care suferă de hipertensiune poate avea un impact semnificativ asupra fluxului de sânge către creier. Cu alte cuvinte, o alimentare redusă cu sânge către creier este asociată cu Alzheimer.

Hipotensiunea ortostatică (posturală) - Studiul a mai explicat și că hipotensiunea ortostatică este un factor de risc, acest lucru având loc atunci când o persoană suferă de presiune arterială scăzută după ce stă așezată sau întinsă.

Pentru că organismul nu poate menține o aprovizionare suficientă cu sânge către creier, acest lucru poate avea un efect îngrozitor asupra activității cerebrale, din cauza lipsei de oxigen pentru creier, ceea ce crește riscul de demență.

Diabet - Noul studiu a mai concluzionat că diabetul este asociat cu o incidență crescută de Alzheimer. Având în vedere că diabetul face ca organismul nostru să nu mai regleze cum trebuie nivelurile de insulină, modul în care celulele noastre comunică și în care memoria funcționează se schimbă.

Insulina este esențială, pentru că reglează metabolizarea carbohidraților, grăsimilor și proteinelor. Alzheimer pare să perturbe abilitatea creierului de a reacționa la insulină.

Indicele de masă corporală - Un indice de masă corporală mai crescut în cazul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani este asociat cu un risc crescut de demență. Studiul sugerează că un indice între 18,5 și 24,9 pentru cei cu vârsta sub 65, adică, o greutate sănătoasă, ar putea ajuta la scăderea riscului de demență.

Totuși, oamenii care sunt subponderali în timpul vârstei de mijloc pot avea un risc crescut de demență, existând o combinație între gene, boli cardiovasculare și inflamație, care contribuie la această legătură.

Traumatisme craniene - Era de așteptat ca traumatismele craniene să reprezinte un factor de risc, existând dovezi clare care atestă că acestea pot contribui la dezvoltarea demenței, legătura fiind observată pentru prima dată în anul 1928.

Astfel, oamenii devin mai predispuși la leziuni suplimentare ale creierului din cauza demenței.

Hiperhomocisteinemia - Niveluri ridicate ale substanței chimice numite homocisteină reprezintă, de asemenea, un factor de risc. Homocisteina este un aminoacid ce apare în mod natural și este implicat în producerea mecanismelor de autoapărare ale organismului uman, inclusiv antioxidanți care previn leziunile celulare.

Niveluri ridicate de homocisteină în sângele persoanelor cu demență au fost observate prima oară în 1998, iar studiile au arătat între timp că reducerea acestora poate ajuta în lupta împotriva demenței. Consumul de vitamina B12 și de acid folic scad nivelurile de homocisteină.

Depresia - Cei care suferă de Alzheimer suferă, în același timp, și de depresie, deși nu este clar dacă depresia cauzează Alzheimer sau dacă este un simplu simptom al bolii. Totuși, multe dovezi susțin că depresia este un factor de risc. Cercetările au indicat și o legătură între numărul de episoade depresive și un risc mai mare de demență.

Depresia crește nivelurile de substanțe chimice dăunătoare în creier, iar un dezechilibru între acestea poate duce la pierderea de celule ale creierului, astfel crescând riscul dezvoltării de Alzheimer.

Stresul - Totodată, stresul a fost identificat drept un factor de risc. Stresul de lungă durată atacă celulele imunitare ale corpului, care sunt importante și țin demența departe. În mod special, hormonul cortizol contribuie la stres și poate avea un impact asupra memoriei.

Așadar, dacă reducem stresul și nivelurile de cortizol, putem reduce și riscul apariției demenței. (L.P.)

Lasă un comentariu