PRIMAR MOLDOVAN IOAN CRISTIAN: “VREAU CA LUDUȘUL SĂ DEVINĂ INDEPENDENT ECONOMIC ȘI FINANCIAR”

- Infrastructura reprezintă temelia dezvoltării durabile a unei comunității. Am observat că, de când conduceți Primăria Ludușului, ați încercat să direcționați sume cât mai importante în această direcție. Care sunt elementele de bază ale planului de infrastructură pe care îl aplicați aici, la Luduș?

- Pentru noi, lucrurile sunt simple: Ludușul are nevoie de străzi asfaltate, de o rețea modernă de apă-canal, gaz și alimentare cu energie. Dacă urmăriți investițiile derulate până acum în Luduș, veți observa că, în ultimii 8 ani, am încercat să rezolvăm aceste probleme. În cele două mandate, de când sunt primar, am asfaltat 48 de străzi, însemnând 18,94 kilometri de drum. Lucrările de reabilitare și modernizare a drumurilor depășesc, ca valoare, suma de 24.300.000 de lei.

În ce privește celelalte lucrări, numai pe direcția apă-canal, s-au modernizat aproximativ 10 km de conducte de apă și 20 km de conducte de canalizare. Suma totală a investițiilor în infrastructura de apă și canal se ridică la peste 72.200.000 de lei și include modernizarea de rețele apă-canal, construirea unei noi Stații de Epurare, modernizarea Uzinei de Apă a orașului, modernizarea sistemului de contorizare, precum și construirea unor stații de ridicare a presiunii de apă potabilă.

Ideea este că, fără infrastructură, nu putem vorbi despre atragerea de investitori și despre o calitate ridicată a vieții!

- Familia, școala și sistemul sanitar au fost greu încercate în ultima vreme. Cum înțelegeți să contribuiți la sprijinirea și dezvoltarea acestor adevărați stâlpi ai comunității ludușene?

- Pe perioada cât am fost primar s-au realizat investiții în valoare de 1.340.321 de lei, pentru școlile din oraș. Aici aș mai vrea să adaug că, în prezent, avem semnate două contracte de finanțare nerambursabilă, prin Programul Operațional Regional 2016-2020, și anume: “Extinderea și echiparea structurii educaționale a Școlii Gimnaziale “Ioan Vlăduțiu” - în valoare de 10.724.260 de lei și “Construcția și echiparea infrastructurii pentru educație timpurie (creșa din cartierul Independenței)” - în valoare de 6.014.598 de lei.

Referitor la sistemul sanitar, pentru Spitalul Orășenesc Dr. Valer Russu, s-au realizat investiții în valoare de 5.939.478 de lei, incluzând un proiect realizat pe fonduri europene pentru “Modernizare și dotare a ambulatoriului Spitalului Orășenesc Dr. Valer Russu”.

În contextul actual al pandemiei cu COVID-19, Primăria Luduș a întreprins mai multe acțiuni de dezinfecție a orașului, de montare a unor dozatoare cu dezinfectant, în scările de bloc și în mijloacele de transport în comun, precum și alte acțiuni de prevenire a răspândirii acestui virus. Am redirecționat inclusiv banii pentru manifestările deja cu tradiție pentru ludușeni: Zilele Orașului Luduș, Sărbătoare la Gheja și Ziua Recoltei la Roșiori. În total, Primăria Luduș a alocat 433.170 de lei pentru prevenirea răspândirii acestui virus.

- Criza COVID-19 a generat o uriașă neîncredere în autorități. Cum v-a afectat această criză și cum vedeți revenirea la normalitate a situației?

- Neîncrederea în autorități e, în opinia mea, legată îndeosebi de măsurile luate la nivel guvernamental. Pe plan local, atunci când discutăm de o pandemie, precum COVID-19, autoritățile nu au de ales decât să respecte și să aplice deciziile luate la nivel național. Problema reală a pandemiei e legată de efectele ei sociale și economice. Înghețarea investițiilor și finanțărilor în domenii cheie de dezvoltare precum infrastructura de care am vorbit înainte, reducerea activităților economice, creșterea blocajelor financiare, a numărului de șomeri, toate astea sunt probleme care afectează serios orice comunitate. Ludușul a fost grav afectat de pandemie, însă am reușit să ne menținem pe linia de plutire, comunicând cu oamenii, explicându-le ceea ce facem, la nivelul administrației locale. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că pandemia a produs deja o contracție vizibilă în economie, iar efectele abia acum încep să se vadă. Aici, pe plan local, am încercat să gestionăm criza COVID-19 cât mai eficient și uman cu putință, însă cred că revenirea la normalitate este încă departe.

- Eficiența muncii unui edil constă și în expertiza și calitatea echipei pe care se bazează. Care sunt atuurile echipei cu care porniți la drum?

- Lucrez de 8 ani cu o echipă foarte dedicată și hotărâtă. Pe mine, ca primar, mă interesează două lucruri: ca oamenii cu care lucrez să fie cât mai performanți din punct de vedere profesional și să fie onești. Nu față de mine, ci față de ludușeni. Nu vreau yes-men-i, cum spun americanii, nu vreau oportuniști și nu vreau oameni care să-mi spună doar ceea ce ei își imaginează că vreau să aud. Îmi plac oamenii dedicați, care spun lucrurilor pe nume, care își fac treaba și care știu să găsească soluții. Cred în echipa pe care o conduc și mai cred că realizările noastre din acești ani spun totul despre ceea ce am încercat și reușit să facem. La urma urmei, datoria noastră sunt ludușenii și Ludușul.

- Elementele definitorii ale unei comunități locale ajută la dezvoltarea ei durabilă. Tot mai des se pomenește de brandul comunitar. Care sunt trăsăturile esențiale ale acestui brand, în comunitatea ludușeană și cum înțelegeți să contribuiți la dezvoltarea acestora?

- Dacă nu mă înșel, Ludușul este atestat documentar încă din anul 1330. A avut, de-a lungul secolelor, mai multe denumiri, din care amintesc doar două: Plehanus de Ludas 1330 și Ludes 1532. În 1888, se numea deja Marosludas, iar numele de Luduș a fost stabilit în 1928 - nume care a rămas neschimbat până azi. Avem, ca și comunitate, o istorie bogată, cu așezări vechi, datând din perioada geto-dacă, la Gheja și Ludus. În perioada romană (106-274 d.Hs.), în zona Ludușului existau constituite o serie de așezări, unele pe vatra mai vechilor așezări geto-dace, precum Gheja sau Luduș, iar altele probabil mai noi, precum așezarea identificată pe cuprinsul fostei ferme legumicole și de hamei, înspre Chețani. Brandul Ludușului înseamnă stabilitate, conviețuire, tradiție, dar și modernitate. Pe primele trei trebuie să învățăm să le păstrăm nealterate, iar modernitatea trebuie să o construim toți ludușenii, împreună.

- Urbanitatea Ludușului a cunoscut dezvoltări accentuate, în ultimii ani. Pe de altă parte, dezvoltarea, în acest sector, are tendința de a intra în conflict cu tradițiile și invariantele culturale ale comunității. Care este soluția în rezolvarea dilemei dezvoltare versus tradiție?

- Dezvoltarea nu presupune neapărat distrugerea tradiției, renunțarea la valorile noastre tradiționale. Cred că dezvoltarea trebuie să meargă mână în mână cu promovarea tradiției. În acest sens organizăm anual câteva evenimente cu tradiție: Zilele Orașului Luduș, Toamna Ludușeană, Sărbătoare la Gheja și Ziua Recoltei la Roșiori. Printre numele sonore care au urcat pe scena din Luduș au fost: Andra, Delia, Smiley, Carlas Dreams, Voltaj, Iris și mulți alții. De asemenea am susținut și susținem în continuare ansamblurile folclorice cu tradiție din oraș. Și aici am avut invitați, de-a lungul vremii, artiști precum: Angela Rusu, Aurel Tămaș, Tinu Verezeșan, Lele Crăciunescu, Traian și Valeria Ilea, Vlăduța Lupău și mulți alții. Tot ca primar am susținut evenimente organizate, în mod voluntar, de tinerii din orașul Luduș ca: Vara Ludușeană sau festivalul de muzică rock intitulat “Rock Over Luduș”, care a ajuns să fie cunoscut la nivel național.

- Incertitudinea născută de pandemie a afectat grav previziunea socială. Oamenii se gândesc tot mai puțin la viitorul îndepărtat, preocupați doar de provocările prezentului, de nesiguranța locurilor de muncă și a surselor de trai. Ce intenționați să faceți pentru relansarea activităților economice, în special în sectorul locurilor de muncă?

- Reluându-ne proiectele și ducându-le la bun sfârșit. Cred că este singura modalitate eficientă. Vreau să relansăm acțiunile de atragere de investitori, care să ducă la crearea de noi locuri de muncă, să continuăm dezvoltarea și modernizarea orașului, în special pe zona infrastructurii. Ambiția mea este ca Ludușul să devină independent din punct de vedere al resurselor proprii. Și asta nu se poate face decât prin atragerea unui număr cât mai mare de investitori, care, la rândul lor, vin doar dacă le oferi facilități și o infrastructură atractivă.

- Cultura și sportul au oferit, în acest an al pandemiei, suficiente oportunități oamenilor. În ce constă modalitatea prin care înțelegeți să dați conținut prioritizării acestor domenii ale coeziunii comunitare?

- De când sunt primar am încercat să investim cât mai mult posibil în aceste două domenii importante. În sport am investit 1.068.500 de lei pentru susținerea Clubului Sportiv Mureșul Luduș, precum și pentru diferite competiții sportive precum “Trofeul Ella Kovacs”. Pe zona de cultură, prin Casa de Cultură “Pompeiu Hărășteanu”, am organizat diferite evenimente și sărbători culturale. Am investit în total 1.691.682 de lei, pe acest domeniu. Tot aici aș dori să menționez că am mai alocat 16.000 de lei pentru achiziția de noi cărți în cadrul Bibliotecii Orășenești Luduș și anual alocăm o sumă de bani pentru acest lucru.

- Reușitele dumneavoastră s-au bazat pe felul corect și coerent în care populația a răspuns la chemările administrației locale. Ce puteți transmite ludușenilor referitor la felul în care doriți continuarea colaborării în vederea unei dezvoltări durabile?

- O spun la modul cel mai serios: nu am vrut să fiu primar pentru mine, ci pentru ludușeni și pentru Luduș. În cele două mandate, am încercat să mă ghidez după un singur principiu: care sunt nevoile stringente ale Ludușului și ale ludușenilor. Vorbesc de nevoi reale, de necesitățile comunității. Vreau ca Ludușul să devină independent economic și financiar și pentru asta orașul are nevoie să intre pe o dezvoltare care să îi asigure capacitatea de a se autosusține, de a nu mai depinde de nimeni. Asta presupune câțiva pași: 1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii (drum, apă-canal, rețele de comunicare, rețele electrice etc.); 2. Atragerea de investitori care să producă locuri de muncă bine plătite și stabile; acești investitori vin dacă ai ce să le oferi (facilități, oportunități de dezvoltare, forță de muncă, condiții de infrastructură); 3. Ridicarea standardului de viață prin investiții sociale, medico-sanitare, agrement etc. La vremea când am preluat eu primăria, cea mai mare problemă a ludușenilor era lipsa locurilor de muncă. Azi suntem orașul cu cea mai mică rată a șomajului din județ. Pentru mine, este foarte important ca orașul să își continue dezvoltarea și ca ludușenii să fie tratați în mod egal și corect, conștient fiind că nevoile sunt încă mai mari decât posibilitățile noastre bugetare. Am făcut mulți pași, dar mai sunt lucruri care trebuie făcute pentru a ne atinge scopul și cred, cu toată convingerea, că prin implicarea comunității, prin efort comun, vom reuși. Sunt ludușean și vreau să rămân ludușean, cu sufletul, cu mintea, cu tot ce reprezint ca om.

 

 

Lasă un comentariu