Un studiu realizat recent de Dent Estet, cu sprijinul agenției de research 360insights, având ca scop fundamentarea unui program de educație dentară a populației și de a crește gradul de conștientizare privind importanța prevenției pentru minimizarea nevoii de tratamente stomatologice complexe, arată că 4 din 10 locuitori ai orașelor din România au minimum un dinte lipsă!
Prețurile, percepute ca inaccesibile
Conform studiului, 39% dintre românii care au pierdut unul sau mai mulți dinți renunță la posibilitatea de a avea un zâmbet estetic și funcțional și, implicit, renunță pentru moment la a mai merge la controlul de specialitate la medicul stomatolog.
Prețul tratamentelor stomatologice, percepute ca inaccesibile, și neglijența rămân factorii cheie care influențează luarea deciziei de a nu merge la medicul stomatolog. 65% dintre români ar merge mai des la medicul stomatolog dacă ar beneficia de prețuri mai accesibile sau soluții financiare pentru plata tratamentelor, alături de eficientizarea timpului de realizare a unei proceduri.
Doar 1% își permit implant dentar...
La soluția implantului dentar au apelat doar 1% dintre românii orășeni, însă gradul lor de satisfacție după realizarea procedurii este de 93%. La stomatolog, merg mai rar decât o dată pe an 38% dintre români, aceștia apelând la dentist doar la nevoie, principalul motiv fiind urgențele dentare. În plus, 39% dintre românii care au pierdut unul sau mai mulți dinți renunță la posibilitatea de a-și redobândi estetica și funcționalitatea zâmbetului printr-un tratament dentar...
Principalele bariere care fac pacienții să amâne începerea unui tratament dentar sau să renunțe la acesta sunt preconcepția că un tratament cu implant dentar presupune durere și multe vizite la cabinetul medicului dentist, costurile pe care le asociază cu procedura sau indiferența față de spațiul liber lăsat de dintele pierdut (nu se vede, nu prezintă disconfort).
Calitatea actului medical, apreciată
Atunci când aleg să se prezinte la medicul stomatolog, românii apreciază calitatea actului medical, pe care o corelează cu eficientizarea timpului de realizare a unui tratament și tehnologiile disponibile, respondenții identificând lipsa timpului ca fiind o altă barieră importantă legată de tratarea unei afecțiuni dentare.
De asemenea, insuficienta informare atunci când vine vorba despre a alege cea mai bună variantă de înlocuire a unui dinte lipsă este unul dintre factorii principali care afectează finalizarea unui tratament de reabilitare orală.
Soluții de înlocuire a dinților lipsă
Implantul dentar este cea mai recomandată metodă de înlocuire a dintelui lipsă. În proporție de 63%, pacienții care se confruntă cu această problemă primesc această recomandare de la medicul specialist, însă doar 24% dintre ei acceptă, din cauza percepției de preț ridicat față de alte metode de tratament.
Puntea dentară este o soluție clasică (actualmente depășită!), recomandată în trecut de către medicii stomatologi pentru acoperirea spațiului lăsat liber de un dinte, dacă acesta se afla între doi dinți naturali sănătoși.
Însă, această lucrare protetică are, în primul rând, un mare dezavantaj: se realizează prin șlefuirea dinților învecinați sănătoși, alterându-le integritatea. În plus, această soluție protetică nu are același grad de estetică precum implantul dentar.
Prevenția, doar o poveste...
Sănătatea dentară este legată de atitudinea preventivă și de obiceiurile de educație dentară transmise în familie sau în interacțiunea cu sistemul medical românesc.
În mediul urban, 38% dintre românii intervievați sunt indiferenți la problemele dentare și, drept urmare, au vizitat stomatologul mai rar de o dată pe an.
Aceștia merg la medicul stomatolog doar atunci când au dureri foarte mari, preferă să le trateze singuri și ajung în cabinetul stomatologic doar atunci când automedicația nu a funcționat.
În schimb, merg la stomatolog când conștientizează că au o problemă (carii dentare, placă bacteriană și tartru, dureri de dinți, tratamente de canal).
***
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ statistic de 1.000 de persoane, la nivel urban mediu și mare din România, și a analizat atitudinile și comportamentul românilor din mediul urban cu privire la sănătatea dentară. (L.P.)
