Criza sanitară provocată de criza COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane, un număr mai mare decât se estima până acum, a avertizat, ieri, președintele Băncii Mondiale (BM), David Malpass, într-un interviu acordat AFP și preluat de agențiile internaționale de presă.
Anterior, BM aprecia că 60 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă din cauza COVID-19, însă noile estimări vorbesc de un număr cuprins între 70 și 100 milioane de persoane, “iar acest număr ar putea crește dacă pandemia se agravează sau se prelungește”, susține David Malpass.
În această situație, este “imperativ” ca toți creditorii să reducă datoriile țărilor cu risc de sărăcie sau chiar să le suspende, a spus Malpass.
În luna aprilie, țările cu economii dezvoltate din G20 au decis să suspende, până la finele lui 2020, rambursarea datoriilor pentru cele mai sărace țări. Mai multe ONG-uri, dar și Banca Mondială, au cerut prelungirea, până în 2021, a acestui moratoriu care vizează 76 de țări. Țările din G20 se vor pronunța până în luna octombrie, dată la care va avea loc următoarea lor reuniune, asupra acestei propuneri.
Chiar și în aceste condiții, David Malpass a apreciat că prelungirea moratoriului nu va fi suficientă în contextul în care încetinirea economică va face ca aceste țări, care au deja dificultăți în a oferi o plasă de siguranță socială pentru cetățenii lor, vor avea dificultăți în a-și rambursa datoriile.
Banca Mondială s-a angajat să aloce 160 de miliarde de dolari unui număr de 100 de țări, până în iunie 2021, în efortul de a interveni în situațiile de imediată urgență, dar, și așa, sărăcia extremă (traiul cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi) este în continuă creștere, de la începutul pandemiei. Potrivit președintelui BM, această deteriorare se datorează unei combinații între distrugerea locurilor de muncă și dificultățile de aprovizionare, care complică accesul la hrană, în contextul crizei sanitare.
“Toate acestea îi vor arunca pe oameni în sărăcie extremă, pe măsură ce criza economică se adâncește”, atrage atenția Malpass.
Economista șefă a Băncii Mondiale, recent instalată, Carmen Reinhart, a numit criza economică “depresie pandemică”, dar Malpass este mai puțin preocupat de terminologie: “Putem s-o numim și depresie, dar trebuie să ne concentrăm atenția asupra modului în care putem ajuta țările să facă față acestei situații”, a spus oficialul BM.
