1,3 miliarde de tone din hrana produsă și destinată consumului este pierdută sau aruncată anual, la nivel mondial, de către lanțurile de aprovizionare (conform FAO), deși alimentele ar fi bune pentru consum. Deputații Parlamentului European susțin eforturile de reducere a risipei alimentare, la jumătate, până în anul 2030. Printre metodele aplicate în U.E. se numără eliminarea restricțiilor actuale asupra donațiilor de alimente și eliminarea confuziei între etichetele “data expirării” (best before) și data limită de consum (use by). Iată topul țărilor în care se risipește mâncarea și pe ce loc se află România.
1. Regatul Unit aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.
2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate, în principal, de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine, consumatorii sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice. Viziunea ministrului agriculturii din Germania, Christian Schmidt, este ca produsele alimentare să dețină ambalaje inteligente, care să-i informeze pe consumatori atunci când nu mai sunt comestibile, cum ar fi un microcip într-un pahar de iaurt ar putea decide dacă este consumabil încă. “Avem nevoie de consumatori conștienți care știu unde este locul alimentelor - în gură și în stomac, nu în coșul de gunoi”, a spus acesta.
3. Olanda a emis inițiativa “Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Inițiatorul original este Task Force Circular Economy in Food, ce cuprinde un număr mare de companii, instituții de cercetare, organizații ale societății civile și organisme guvernamentale sub aceeași umbrelă. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos, la jumătate, în anul 2030, față de cifra din 2015.
Ministerul agriculturii, naturii și calității alimentelor din Olanda va oferi șapte milioane de euro, în următorii patru ani, pentru a susține acest obiectiv, prin investiții în inovare, cercetare, monitorizare și educație.
4. În Franța, problema este similară. Potrivit unui raport al Agenției Franceze pentru Mediu și Energie (ADEME), în fiecare an, 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Impactul negativ asupra mediului este de asemenea șocant. În Franța, deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO2, ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO2 ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.
5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE, în timp ce Senatul polonez derulează un proiect de lege privind combaterea deșeurilor alimentare. În acest context, se pune întrebarea dacă reglementările propuse vor permite reducerea acestui fenomen negativ. În plus, în Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spo¿ywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.
6. În Italia - 2013, Ministerul Mediului a început să lucreze la un plan național de prevenire a deșeurilor alimentare, în colaborare cu Piața Last Minute, colaborator în gestionarea deșeurilor alimentare. Pentru pregătirea acestui program de prevenire a generării deșeurilor, au fost implicate principalele părți interesate ale lanțului alimentar. Planul urmărește rezolvarea problemei deșeurilor alimentare, de la aprovizionare până la consumul final. Pentru moment, nu se va urmări și risipa alimentară de origine animală.
7. Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii Alimentației și Mediului din Spania, aproximativ 8 milioane de tone de alimente sunt risipite, aici, în fiecare an, devenind astfel al șaptelea cel mai mare producător de deșeuri alimentare din UE. Site-ul web “Yo No Desperdicio” și aplicația mobilă, lansate în noiembrie 2015 și februarie 2016, încearcă să prezinte o alternativă la această problemă masivă. “Yo No Desperdicio” este un instrument de partajare, similar cu platformele care facilitează schimbul de călătorii sau schimburile de apartamente. Această platformă (http://yonodesperdicio.org/) urmărește să promoveze modalități alternative de consum responsabil și durabil, prin care să ne reconsiderăm rolul de consumator, cu scopul de a reduce risipa de alimente acasă, spune coordonatorul proiectului, Mari Cruz Martín.
8. În Belgia, doi antreprenori din Bruxelles au analizat această problemă în țara lor și au venit cu o idee inovatoare: Market Happy Hours, creat de Ludovic Libert și Aurélien Marino, pentru a înțelege mai bine ciclul de viață al produselor alimentare din supermarketuri, logistica din spatele prelucrării și manipulării, precum și ideile de îmbunătățire a pieței Happy Hours. “Dorința noastră a fost de a testa logistica de distribuție pentru a descoperi constrângeri pe care nu le-am fi detectat altfel. Am constatat că afacerea noastră operațională pare solidă, deși avem încă mult de lucru. La sfârșitul săptămânii, am adunat aproximativ 500 kg de mâncare din care am vândut aproximativ jumătate. Celelalte 250 kg au fost acordate refugiaților.”- Ludovic Libert
9. În România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă, pentru că are norme care “ating” marile lanțuri comerciale, unde risipa alimentară este prea mică în comparație cu cea a gospodăriilor. Prin comparație, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol. De la 1 februarie 2019 a intrat în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare. Potrivit actului normativ, agenții economici vor trebui să fie mai responsabili, în vederea diminuării risipei alimentare, prin măsuri precum vânzarea la preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei de valabilitate.
10. Agenția Națională pentru Alimentație din Suedia, în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului și cea pentru Agricultură, a elaborat planul de acțiune “Mai mult pentru a face mai mult”, în vederea reducerii deșeurilor alimentare, mai exact o tonă pe zi, pe tot parcursul lanțului alimentar, de la fermieri la consumatorii finali. Planul de acțiune face parte din comisia guvernului suedez adresată autorităților cu privire la reducerea pierderilor alimentare. Misiunea se extinde pe o perioadă de trei ani, începând din 2017, cu luare de decizii în 2019. În România, în condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, în țara noastră se aruncă în fiecare an 2,55 milioane de tone de mâncare. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: în timp ce comunitățile rurale folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deșeurilor de orice fel, atât alimentare, cât și nealimentare.
Dincolo de aspectele sociale și morale, risipa se traduce și în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi și risipă de resurse de apă, sol și energie, emisii de gaze cu efect de seră și aport la schimbările climatice, poluare (apa, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide și metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârșesc la groapa de gunoi.
