Ioan Buiu s-a născut în data de 28 august 1907, în familia de țărani harnici și gospodari, Floarea și Ilie Buiu, din Localitatea Săcalu de Pădure din județul Mureș. Era al treilea copil, după frații mai mari Grigore și Simion rămași la munca câmpului.
Studiile primare le-a făcut în satul natal, cu renumitul învățător Nicolae Nașcu. Ulterior a urmat cursurile Gimnaziului de Stat din Reghin, iar mai apoi cursurile Liceului „Sfântul Nicolae" din Gheorgheni. Examenul de bacalaureat l-a susținut la Brașov, în sesiunea iunie 1927, fiind al 9-lea din 44 de candidați reușiți (diploma nr. 09026). În acești ani, simțind o chemare lăuntrică spre preoție, tânărul Ioan Buiu s-a înscris la Academia Teologică din Cluj, unde a studiat până în anul 1931, când a promovat examenul de licență cu „magna cum laudae" (certificatul de absolvire nr. 57 din 18 iunie 1931). În anul al patrulea an de studenție, tânărul Ioan Buiu a lucrat ca funcționar la Consiliul Eparhial din Cluj și la Librăria eparhială. La 30 octombrie 1931, s-a căsătorit cu tânăra învățătoare Eufrosina Caian din Florești, căsnicia fiindu-le binecuvântată cu doi copii: Ioan-Vasile și Marta.
În data de 12 noiembrie 1931, Ioan Buiu a fost instalat ca preot în parohia Dângăul Mic, de către PC părinte Aurel Munteanu, protopopul de Huedin. Dorul de părinți și locurile natale l-au făcut pe Ioan Buiu să concureze pentru parohia Râpa de Jos, unde a fost ales în octombrie 1933, cu 107 voturi pentru și două împotrivă. La data de 24 decembrie 1933, a avut loc slujba de introducere în funcție a părintelui Ioan Buiu, slujbă susținută de PC părinte Ioan Maloș, protopop de Reghin. Timp de nouă ani, preotul Ioan Buiu a desfășurat la Râpa de Jos și o susținută activitate didactică fiind profesor de religie la școala din sat. Lecțiile de religie susținute de către preotul Ioan Buiu erau pline de conținut, fiind foarte bine primite și apreciate de către elevi. În același timp, preotul Ioan Buiu a susținut-o pe soția sa, învățătoarea Eufrosina Buiu, care pe lângă școala din sat a organizat o cantină școlară unde serveau masa de prânz un număr de cca. 30 de elevi sărmani.
La Râpa de Jos, preotul Ioan Buiu a înființat și condus comitetul pentru ridicarea monumentului eroilor din sat. Cu sprijinul sătenilor, al „Astrei", și al vrednicului dr. Eugen Nicoară din Reghin, acest monument a fost ridicat în centrul localității. Preotul Ioan Buiu a fost și președinte al subsecției locale a Asociației „Astra", inițiind o colectă pentru cumpărarea unui aparat de radio care a fost instalat la Căminul cultural. Tot în cadrul „Astrei", preotul Ioan Buiu a conferențiat la șezătorile culturale săptămânale din Râpa de Jos și din satele din jur. Părintele Ioan Buiu a organizat cu elevii numeroase excursii tematice la Borsec, Gheorgheni, Toplița și Reghin. La Râpa de Jos, preotul Ioan Buiu a fost foarte respectat și iubit de către toți elevii, cât și de către întreaga obște a satului.
Având ceva neplăceri cu autoritățile hortyste locale, părintele Ioan Buiu, în octombrie 1942, s-a mutat cu serviciul în parohia Cojocna din județul Cluj, unde funcționează până în anul 1946. Din acel an îl găsim pe părintele Ioan Buiu ca preot la Catedrala episcopală din Cluj-Napoca, unde funcționează neîntrerupt timp de 37 de ani. La Cluj-Napoca a desfășurat o activitate prodigioasă sub aspect profesional, fiind secretar eparhial într-o perioadă de mari greutăți și încercări pentru biserica ortodoxă. Părintele Ioan Buiu a dat întotdeauna dovadă de echilibru și cumpătare, fiind duhovnic și sfătuitor pentru zeci de preoți, printre care îi remarcăm pe actualul mitropolit Andrei și pe episcopul Vasile Someșeanul. A fost un mare iubitor de cultură, având una din cele mai frumoase și bogate biblioteci private din Cluj, donată mănăstirii Bârsana din Maramureș. În data de 17 februarie 1997, inima vrednicului preot Ioan Buiu a încetat să mai bată, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, în data de 20 februarie. Slujba prohodului care a avut loc la Catedrala din Cluj-Napoca a fost oficiată de către un sobor de șapte preoți și doi diaconi, în fruntea cărora s-au aflat Episcopul Vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Irineu Bistrițeanul (actualul Arhiepiscop) și Episcopul Justin Hodea Sigheteanul al Maramureșului.
