DEMOCRAȚIA, OMUL ȘI... CORUPȚII

Distribuie pe:

* “Când europenii au ocupat Africa, au dus cu ei foarte multe obiecte specifice locului, printre care și oglinzi. În momentul când negrii s-au privit în ele și au văzut cum arată, au aruncat sau chiar au stricat oglinzile. Despre împărăteasa Tereza a Austriei și Elisabeta a Angliei se spune că după o boală de varicelă au rămas cu fața urâtă și de necaz au spart toate oglinzile. Despre o altă împărăteasă cu fața urâtă se spune că în jurul ei nu ținea decât femei urâte și nici o oglindă în palat".

La fel este și cu urâțenia sufletească. “Oamenii răi, mincinoși, corupți, desfrânați, egoiști nu suportă lângă ei oamenii cu sufletul frumos și curat. Fac tot posibilul să-i înlăture, să le strice imaginea. Sufletul, care este «Scânteie Dumnezeiască», este și el o regină frumoasă, de neam împărătesc, care din boala păcatului se urâțește, iar după ce se urâțește nu mai suportă oglinda Evangheliei și nici pe oamenii cei «frumoși» la suflet. Un suflet păcătos sparge «oglinda» - rupe Biblia, urăște Biserica, batjocorește pe slujitorii ei".

“Ferește-ne, Doamne, și ne tămăduiește de boala cea grea a păcatului".

***

* “Omule, trebuie să lupți. Să lupți din greu. Să lași în urma ta fâșii din sufletul tău. Să înfrunți insulta, calomnia, ura și amenințarea - ori de unde ar veni... Să lupți cu toate puterile sufletului tău curat pentru izbânzi anevoioase, dar cu atât mai luminoase, ale adevărului și dreptății".

T. Teodorescu-Braniște (1899-1969), unul din corifeii presei românești interbelice

***

* “Democrația nu înseamnă încurajarea și ocrotirea mediocrităților, cum sunt dispuse unele spirite liberale s-o creadă, ci conducerea liberă și cinstită a spiritelor autocritice ale epocii. Democrația e cea mai mare conștiință cetățenească, individuală, altfel poate fi demagogie sau ideologie".

Petre Constantinescu-Iași (1892-1977), istoric și profesor universitar român

***

* “Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime (obiceiuri vechi) și de a lua orice lucru străin și nou, ci în respectul cuvenit aducerii aminte a strămoșilor, în păstrarea averii și a limbii, a driturilor (obiceiuri) și a numilor (numelor) ce ne-au lăsat. Acestea să ne sârguim a le păstra, a le îmbunătăți, a le străluci prin o adevărată lumină și prin practica virtuței (virtute) ce derogă".

Gheorghe Asachi (1788-1869), scriitor, om de cultură.

Lasă un comentariu