Chiar în acest moment sunteți “năpădit” de milioane de bacterii, atât în interiorul, cât și în exteriorul corpului. Vă șochează acest adevăr, încât sunteți gata să dați buzna la sticluța cu dezinfectant? Stați un pic! În timp ce unele dintre aceste bacterii vă pot îmbolnăvi, altele vă ajută. Cercetările recente relevă numeroase moduri în care anumite bacterii și echilibrul dintre ele ne pot afecta sănătatea. Aceste bacterii fac parte din microbiomul uman, împreună cu ciupercile, virușii și alte microorganisme. Ele acoperă fiecare centimetru din suprafața corpului, inclusiv scalpul, interiorul gurii, mucoasa esofagului și partea posterioară a genunchiului. Numărul bacteriilor din corp este aproximativ egal cu cel al celulelor - în jur de 30 - 50 de milioane, din care cele mai multe sunt găzduite de microbiota (flora) intestinală.
Bacteriile bune au numeroase roluri, printre care: metabolizarea substanțelor nutritive și a medicamentelor; sprijinirea sistemului imunitar pentru prevenirea invaziei patogene; menținerea structurii și funcției tractului gastro-intestinal. Bacterii bune: Lactobacillus (trăiește în sistemele: digestiv, urinar, genital); Bifidobacteria (în intestine); Streptococcus thermophilus (rol antioxidant, eficient și pentru combaterea tumorilor canceroase de la nivelul colonului); Saccharomyces boulardii (o drojdie prietenoasă, rezistentă la factorii de stres din mediul înconjurător și la căldură, umiditate și aciditate).
Cu toate acestea, flora intestinală adăpostește adesea bacterii mai puțin benefice. Cercetătorii au asociat dezechilibrul dintre bacteriile bune și cele rele, cu afecțiuni cum ar fi: artrita, boala intestinului iritabil, obezitatea, cancerul și depresia. Bacterii rele, cauze ale unor boli grave precum: pneumonia (Streptococcus pneumoniae), meningita (Haemophilus influenzae), infecții alimentare (Escherichia coli și Salmonella) etc.
S-a dovedit că vârsta, moștenirea genetică, regimul alimentar, mediul și stilul de viață influențează tipurile de bacterii care alcătuiesc flora intestinală. Sigur că nu putem controla toți acești factori, însă regimul alimentar și stilul de viață (fumatul, băutul, exercițiile fizice), pe care le putem controla, influențează o categorie sau alta a acestor bacterii, mai ales pe termen lung. Cercetările arată că legumele, fructele și cerealele integrale ajută bacteriile bune să se dezvolte, prin furnizarea unor carbohidrați complecși, pe care corpul uman nu îi poate digera - astfel încât devin hrană pentru bacterii. Anumite alimente ce conțin culturi active, cum ar fi iaurtul și kombucha, contribuie și ele la aportul de bacterii bune.
Așadar:
* Consumați zilnic cel puțin cinci porții de fructe și legume. Nu numai că sunt foarte hrănitoare, dar conțin și carbohidrați complecși, care ajută bacteriile bune să “prospere”.
* Cercetările au demonstrat că grăsimile și zahărul hrănesc bacteriile rele, crescând astfel prevalența celor care provoacă boli. În plus, studiile mai arată că dietele bogate în proteine animale sunt corelate cu o configurație mai nefavorabilă a bacteriilor.
* Pentru a stimula și menține o floră intestinală sănătoasă, limitați consumul alimentelor procesate, deoarece acestea sunt bogate în zahăr și grăsimi.
* Încercați să înlocuiți sursele animale de proteine cu surse vegetale, cum ar fi: leguminoase, nuci, migdale, brânza tofu.
Nu uitați: consumul de fructe și legume nu este bun doar pentru sănătate, ci și pentru “tovarășii” noștri microscopici! (sursa - mayoclinic.org)
