Localitatea Deda este foarte veche, cu adânci rădăcini înfipte în istoria poporului român și, implicit, în istoria Văii Mureșului Superior. Însă, localitatea Deda este atestată documentar destul de târziu, apărând menționată pentru prima dată în anul 1393. Astfel, localitatea Deda, pentru prima dată apare menționată ca localitate de sine stătătoare în lucrarea lui Coriolan Suciu, lucrare intitulată Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, volumul I, apărut la București, în anul 1967, la pagina 195.
Trebuie să analizăm toponimicul Deda, de certă origine slavă. Din rădăcina adjectivului slav “ded”, având înțelesul de “vechi”, au derivat sensuri diferite, precum “cel bătrân”, “cel care a fost”, “cel care este strămoșul nostru”, “moșul nostru”, “Moș Crăciun” etc. În 1854, apare redarea toponimicului prin “Ghieda”, urmare a palatizării consoanei “d”, fenomen specific foneticii slave. De reținut că forma consacrată în limbajul local tradițional este tocmai “Ghieda”.
Se poate afirma că la așezarea slavilor pe Valea Mureșului, prin secolul al VIII-lea sau, cel mai târziu, în secolul al IX-lea, ei au întâlnit o așezare locuită. Adjectivul slav “ded” nu redă calitatea unui lucru neînsuflețit, ci a unei ființe umane; oamenii pe care i-au întâlnit în acest loc și care, pentru ei, sunt cei vechi, care au fost, iar sensul de strămoș, de moș, are o apariție mai târzie, în urma asimilării slavilor de către populația românească. Toponimicul “ded” apare în mai multe părți ale Transilvaniei și Banatului.
Putem spune că, comuna Deda nu a fost exclusă de la istoria zbuciumată a poporului român. La toate evenimentele istoriei au participat și oameni din comuna Deda. Astfel, mulți au căzut la datorie în cele două războaie mondiale. Când s-a realizat Marea Unire de la Alba Iulia, s-a hotărât să plece o delegație și de la Deda. Astfel, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia a fost prezentă o delegație din Deda, având în frunte pe Vancu Ioan, un om cu aprins spirit românesc, și pe învățătorul Ioan Borșianu. Mulți dintre participanții la Marea Unire vor avea de suferit mai târziu, pentru simplul motiv că au fost prezenți la Alba Iulia. Apoi, în timpul regimului comunist, asistăm la foarte multe întemnițări ale oamenilor comunei Deda. Cu motive neîntemeiate, îi luau cu forța, îi duceau și aceștia se vor întoarce la casele lor abia după ce făcut câțiva ani buni de pușcărie sinistră.
Deda reprezintă un centru al Văii Mureșului Superior. Este și un centru cultural. Aici, la Deda, elementul învățătoresc a fost totdeauna la el acasă. S-au ridicat o serie de mari personalități. În primul rând, trebuie menționați aici: cărturarul Vasile Netea, care este unul dintre cei mai mari istorici români, cu o operă impresionantă, desfășurată pe multiple planuri; Teodor Ceontea, care a fost profesor la Preparandia din Arad și despre care se spunea că ar fi fost prieten cu Mihai Eminescu; Andrei Ghidiu, protopopul Caransebeșului, care a fost un mare naționalist și orator bisericesc; prof. Pavel Tornea, care a fost un maestru al oboiului; marele artist plastic Ion Vlasiu, care o lungă perioadă de timp a locuit la Bistra-Mureșului; Victor Radu, cel care încânta publicul cu muzica sa de vioară, și multe alte personalități ale comunei noastre mai pot fi înșiruite aici.
Merită să aruncăm o privire și asupra învățământului românesc al comunei Deda din alte vremuri. Aici, la Deda, din timpuri îndepărtate, a existat școală nu numai pentru copiii din Deda, ci și pentru cei din satele din jur. Menționăm numele câtorva dintre învățătorii și profesorii care au participat la ridicarea nivelului cultural al comunei Deda și nu numai, între care, pe învățătorul Ioan Borșianu. Acesta era originar din Dumbrava și a activat ca învățător, la Deda, o bună perioadă de timp. Precum am precizat, el a fost prezent la Marea Unire de la Alba Iulia, în fruntea delegației din Deda. Mai târziu, avea să fie arestat, se pare, chiar pentru motivul că a fost la Alba Iulia. Mai menționăm pe învățătorii: Ștefan Pașcan, care era originar din Bistra Mureșului; pe învățătorul Dorneanu; altul este Iosif Ghidiu. Un mare personaj care a activat aici, la școala din Deda, este Eftichie Ionescu. Acesta a fost și directorul școlii. Soția lui, Didina, era de asemenea cadru didactic la școala din Deda, iar după ce Eftichie Ionescu nu a mai fost director, funcția de conducere a școlii a fost preluată de soția acestuia. A activat la școala din Deda sau, mai bine-zis, liceul din Deda de acum, un alt cuplu de dascăli, și anume Mureșan Vasile și Eugenia. Aceștia au fost de o pregătire deosebită și au format multe generații de oameni, aici, pe Valea Mureșului Superior. Au locuit o bună perioadă de timp chiar în incinta școlii, fiind astfel foarte apropiați de copii. Profesorul Vasile Mureșan a fost și director al liceului, iar lui i-a urmat la conducerea școlii soția sa, Eugenia, care era profesoară de limba română.
Astăzi, liceul din Deda poartă numele marelui cărturar și, în același timp, fiu al satului Deda, Vasile Netea. Liceul reprezintă și azi centrul cultural al Văii Mureșului Superior, aici studiind tineri atât din comuna Deda, cât și din localitățile învecinate, venind copii de la distanțe destul de mari.
Prin personalitățile de marcă pe care le-a dat de-a lungul timpului, precum și prin istoria, cultura, tradiția și spiritualitatea sa, Deda reprezintă un punct de reper pentru spațiul transilvănean, o vatră pentru întreg neamul românesc. Deda este acel loc binecuvântat, un loc unde se îmbină armonios frumusețea locurilor, cu hărnicia și bunătatea oamenilor, atât a celor din trecut, cât și a celor de azi.
FLORIN BENGEAN
