În ziua de 28 august, a.c. am realizat un interviu cu excelența sa, prințul Dimitrie Sturdza, pe terasa reședinței sale din Ibănești Pădure. Dar până a lectura prima parte a interviului, să urmărim câteva date despre familia Sturdza.
Ioniță Sturdza (1822-1828) și Mihail Sturdza (1834-1849) au fost domnitori ai Moldovei. Familia nobiliară este atestată documentar din secolul al XV-lea. Dimitrie Sturdza este descendent din ramura care îl are precursor pe Ioan Sturdza, strămoșul domnitorului Mihail Sturdza. Apoi, Vasile Sturdza, fost ministru de interne, care a fost și președinte al Consiliului din Moldova. Prim-ministru a fost Dimitrie Alexandru Sturdza, între anii 1901 și 1906. Ministru de externe a fost Mihail Sturdza, între anii 1940-1941. Gheorghe Sturdza, tatăl lui Dimitrie Sturdza, a plecat din România în 1948. La acea vreme, Dimitrie Sturdza avea 10 ani. S-a născut la Iași, la 12 octombrie 1938. A fost botezat de regina Elena și de fiul ei, Mihai. Școala primară a urmat-o la București. După abdicarea Regelui, familia sa a părăsit țara, s-a stabilit în Norvegia, apoi în Elveția. După Revoluție, Dimitrie Sturdza revine în țară, pe linie politică, business și retrocedări de imobile și terenuri care au aparținut familiei. A obținut castelul de la Popești (Iași), Miclăușeni, și 26.000 de hectare de pădure în Munții Ceahlăului. În subsolul terenurilor redobândite se pare că ar fi importante rezerve de uraniu. Averea sa este estimată la peste 150 de milioane de euro, după datele din 2012, și printre cei mai bogați oameni din România. Afacerea sa de bază este din 1971. Firma sa, “Deesse of Switzerland”, are sediul la Oetwil am See, aproape de Zürich, firmă de cosmetice, apoi, textile, produse de igienă și accesorii pentru preparat alimente. Are și o firmă românească, cu sediul la București, “Capra Nera”.
- Din cele pe care le știu, aveți o firmă de fabricat produse cosmetice.
- Noi suntem cei mai mari în Elveția. Avem 16.000 de oameni care lucrează acolo. N-am produse aici să vi le arăt. V-aș fi dat câteva mostre. Acum de activitatea fabricii se ocupă băiatul meu, din Zürich.
- Ați fost campion al Elveției la tenis de câmp.
Am fost campionul Elveției la tenis de câmp de 32 de ori, la simplu, dublu, dublu mixt și pe echipe.
- De când aveți pasiunea pentru tenisul de câmp?
- De când sunt născut. Chiar dinainte de a fi născut. Știți de ce? Mama și tata erau foarte buni jucători de tenis de câmp. Mama a fost numărul doi în Norvegia. Tata a fost în echipa de Cupă Davis a României în anul 1947. S-a jucat cu echipa din Cehia, dar tatăl meu a fost rezervă în echipă, n-a jucat acele meciuri. Pe urmă am mers în Norvegia unde am făcut o mulțime de sporturi. Am fost și campion la schi, la atletism, la tenis de câmp.
- Care din sporturile pe care le-ați practicat sunt pasiunea dumneavoastră? Care vă place cel mai mult?
- Știți ceva? Fiecare epocă în viață e diferită. De exemplu, mie mi-a plăcut foarte mult atletismul, când am fost tânăr, până la vârsta de 18 ani. Îmi plăcea foarte mult atletismul. Am câștigat și campionatul european universitar la suliță. Pe urmă a fost tenisul de câmp și schi din perioada universitară. De la vârsta de 50 de ani am început să joc golf. Nu consider că vânătoarea ar fi un sport. Este ceva foarte etic, mai ales când organizăm partide de vânătoare cu echipa mea, cu prietenii mei. În fiecare perioadă a vieții este puțin diferit. Acum îmi place foarte mult vânătoarea și să joc golf. Ieri și alaltăieri am fost să joc golf pe un teren absolut extraordinar, la Alba Iulia. Domnul Ioan Popa are terenul de golf “Theodora” care a investit foarte mulți bani și cred că a făcut unul din cele mai frumoase terenuri din Europa. Este absolut uimitor. În România mai sunt câteva terenuri de golf, dar foarte slabe. Se va face un teren de golf la Constanța fiindcă toți românii din zonă se duc să joace golf în Bulgaria, la Balcic, acolo unde este castelul reginei Elisabeta. Acolo sunt trei terenuri excepționale, cu 400 de locuri. Mulți români se duc acolo aproape în fiecare week-end.
