Răsfoind cu plăcere actuala presă județeană, deși suntem doar locuitori ai județului Mureș și nu ai municipiului Târgu-Mureș, centru de județ, constatăm, cu deosebită plăcere, calitatea onorabilă a candidaților pentru Primăria frumosului nostru municipiu, centru de județ.
Nu suntem viitorii votanți al nici unuia dintre ei, dar constatăm că alegătorii români au de unde să aleagă oameni de mare valoare, calitate și caracter dintre următorii: dr. Theodora Benedek, dr. Marius Pașcan, dr. Ploieșteanu, ing. Claudiu Maior, avocat Sergiu Papuc etc.
Uitându-ne peste această lăudabilă listă, ne-am întors cu 100 de ani în urmă, la doi ani după Marea Unire din 1918 și Anul semnării de către importantele națiuni ale lumii a Tratatului de pace de la Trianon (4 iunie 1920).
În urmă cu un secol, vă amintim, cu mândrie, că la 2 octombrie 1920 a fost numit primar al municipiului Târgu-Mureș un fiu al satului Milășel, comuna Crăiești, avocatul dr. Ioan Harșia. Ne-am gândit că în condițiile în care un fiu al Câmpiei Transilvane era numit într-o asemenea postură, într-o perioadă atât de grea pentru Târgu-Mureș și glia transilvană, ar fi nimerit să amintim cu meritată recunoștință câteva date biografice și alte necunoscute din viața sa:
Ioan Harșia s-a născut la 12 aprilie 1872, în localitatea Milășel, județul Mureș, și a murit la 26 ianuarie 1953, la Reghin, județul Mureș. S-a născut din părinții Harșia Ilisie și Harșia Maria (n. Mera), având o familie cu 6 copii: Ștefan, Iustin, Ioan, Vasile, Maria, Elena. Provenind dintr-o familie de preot greco-catolic, a fost un înfocat susținător al greco-catolicismului.
Vrednicul viitor avocat a studiat la Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj (1883-1891). A urmat Facultatea de Drept și Studii juridice din cadrul Universității Ferencz Iozsef din Budapesta. A fost angajat practicant cu plată la Tabla regească din Târgu-Mureș, obținând Diploma de avocat. La 5 februarie 1898 a susținut Doctoratul în științe juridice la Universitatea din Cluj. S-a stabilit la Reghin. A fost membru al Astrei, Despărțământul Reghin, din anul 1900, iar din 1907, membru fondator al Despărțământului, plătind taxa de 40 de coroane. În 1906 a fost ales membru în Comitet și secretar. După izbucnirea Primului Război Mondial a fost mobilizat și trimis pe front în Galiția. A căzut prizonier în Rusia. Întorcându-se la Reghin, în toamna anului 1918, a avut un rol important în crearea Consiliului Național Român comitateus (județean) Mureș-Turda. Ales la 5 noiembrie 1918 secretar al C.N.R. și membru în Biroul acestuia, a semnat Manifestul adresat “Fraților români din județ”. A fost numit, alături de dr. Titus Rusu, comisar militar pentru județul Mureș-Turda. În Adunarea de la Reghin, din 28 noiembrie, a fost ales Delegat titular pentru a participa la Marea Adunare Națională. După Marea Adunare de la Alba-Iulia s-a reîntors urgent la Reghin, unde alături de protopopii Vasile Duma, Anton Popa și alți intelectuali români au primit armata română în ziua de 2 decembrie 1918, când Divizia 7 infanterie, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, însoțit de coloneii Gherasim și Fotin, au intrat în Reghin.
După Unire, I. Harșia și-a continuat activitatea politică, culturală și juridică. În primele alegeri din noiembrie 1919 a fost numit membru în Comisia electorală centrală a județului Mureș-Turda. În anul 1920 se înscrie în Partidul Poporului (condus de gen. Averescu). Este ales secretar la alegerile din 30-31 mai 1920. Renunță la activitatea parlamentară, fiind numit primar al municipiului Târgu-Mureș (22 octombrie 1920 - 22 decembrie 1922 - o perioadă foarte grea a istoriei României). Locul lui este luat de un alt mare jurist, moțul, dr. Emil Aurel Dandea, candidat al Partidului Național Liberal. Este secretar în Parlamentul României între 1926-1927. Participă la alegerile locale din 6 ianuarie 1926, pentru constituirea primului Consiliu Județean de după Unire, fiind ales consilier județean. A fost ales președinte al Consiliului Județean Mureș, obținând 46 de voturi din 48 de consilieri prezenți.
A fost un dușman neîmpăcat al revizionismului. A participat la Marea Adunare Populară antirevizionistă care a avut loc la Târgu-Mureș, la data de 28 mai 1933, la care au participat 20.000 de persoane. A fost președintele Ligii antirevizioniste din județul Mureș. Din discursul lui Ioan Harșia spicuim: “Noi vrem bună pace și frăție sinceră și adevărată cu toți fiii credincioși țării... și cu toate popoarele civilizate ale lumii...” “Deci să știe toți ce vreau și aspiră la pământul nostru sau la o bucățică cât de mică a pământului cucerită de brațele românești și adjudecat nouă de soborul poporului lumii, că întru apărarea și menținerea acestui pământ suntem gata a ne jertfi cu toții, cu toate bunurile noastre până la ultimul ban, până la ultima picătură de sânge, până la ultima suflare”.
După părerea noastră, primarul Târgu-Mureșului, dr. Ioan Harșia, de acum 100 de ani, poate fi un model de patriot, de cinste, hărnicie și omenie, alături de alți intelectuali demni și iubitori de prosperitate economică și culturală românească. Avocatul Harșia nu este numai un om al trecutului, poate fi și model al prezentului, chiar și un profil al viitorului. Urmașii lui I. Harșia, din comuna Crăiești, din orașul unde s-a stabilit și pe care l-a iubit atât, Reghinul, poate chiar și unele instituții județene, credem că sunt datoare cu mai “multă recunoștință” față de acest vrednic înaintaș mureșean. Dar despre toate acestea poate vom mai reveni cu altă ocazie.
PROF. GH. A. MIRCEA – CRĂIEȘTI PROF. OVIDIU ARTIMON MIRCEA - LIC. TEH. “V. NETEA”- DEDA
Pentru informare
P.S. Am folosit Lucrările: Traian Bosoancă -”Mureșenii și Marea Unire” și preot Sorin Ciprian Bogdan și prof. Gh. Mircea - “File monografice - Milășel (2014)”.
