• “Limba mădular mic este, dar cu mari lucruri se mândrește! Iată, puțin foc, și cât codru aprinde! Foc este și limba, lume a fărădelegii! Limba își are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul și aruncă în foc drumul vieții, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei. Pentru că orice fel de fiare și de păsări, de târâtoare și de vietăți din mare se domolește și s-a domolit de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu și Tatăl și cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeași gură ies binecuvântarea și blestemul. Nu trebuie, frații mei, să fie acestea așa!” (Iacov cap. 3).
***
• “Cine este, dintre voi, înțelept și priceput? Să arate, din buna-i purtare, faptele lui, în blândețea înțelepciunii. Iar dacă aveți râvnire amară și zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudați, nici nu mințiți împotriva adevărului. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică. Deci, unde este ură și zavistie, acolo este neorânduială și orice lucru rău. Iar înțelepciunea cea de sus, întâi este curată, apoi pașnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, neîndoielnică și nefățarnică. Și roada dreptății se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea”. (Iacov cap. III).
***
• “Înainte de toate, frații mei, nu vă jurați nici pe cer, nici pe pământ, nici cu orice alt jurământ, ci să vă fie vouă ce este da, da, și ce este nu, nu, ca să nu cădeți sub judecată. Este vreunul dintre voi în suferință? Să se roage. Este cineva cu inima bună? Să cânte Psalmi. Este bolnav cineva între voi? Să cheme preoții bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și de va fi făcut păcate se vor ierta lui”. (Iacov cap. 5).
APOSTOLUL IACOV CEL DREPT (? - 62 d.Hr.), numit și Iacov Fratele Domnului sau Iacob Ruda Domnului.
A fost unul dintre Cei Șaptezeci de Apostoli, fiind primul episcop al Ierusalimului, timp de 30 de ani. În conformitate cu Protoevanghelia lui Iacov, Iacov a fost fiul Dreptului Iosif (alături de ceilalți “frați ai Domnului” menționați în Sfânta Scriptură) dintr-o căsătorie de dinaintea logodnei sale cu Maria. El a scris o epistolă numită și Epistola Sf. Apostol Iacov, care este parte componentă a Noului Testament. Sfântul Iacov este prăznuit în 23 octombrie, în 26 decembrie, în 30 decembrie (împreună cu David Regele și cu Sfântul și Dreptul Iosif), precum și în 4 ianuarie, împreună cu cei șaptezeci de Apostoli. Pentru învățăturile sale, fariseii, fiind foarte supărați pe el, l-au dus în fața adunării din Templul din Ierusalim, l-au judecat, după care l-au lapidat și, la sfârșit, i-au zdrobit oasele cu un ciocan de piuă.
P.S. Platon (429-347 î.d.Hr.) cel mai mare filosof al antichității: “Cetățeanul care nu cunoaște pe Dumnezeu este ciuma societății. Religia este firmamentul statului. În Dumnezeu este o idee despre fiecare persoană umană - deci, noi, după această idee mergem în lume”.
