Aflându-mă la linia de casă a unui magazin, asist, cu totul întâmplător, la o discuție purtată între un cumpărător și casieră, pe tema coșului de cumpărături, dar și a faptului dacă ele sunt sau nu “deratizate”. Casiera se dovedi nemulțumită de presupunerile cumpărătorului, deoarece, în acel magazin de produse alimentare “se face deratizare tot timpul”. Nu prea înțelegeam la început logica discuției și a faptului că în acel magazin trebuie să se facă deratizare continuă, de câteva ori pe zi. Să fie acolo o puzderie de rozătoare? Discuția aceea mi-a amintit de un responsabil de bloc, pornit, nevoie-mare, să facă “deratizare” în bloc, când, de fapt, își dorea o dezinsecție, dar nu se știa exprima corect, deoarece nu cunoștea sensul cuvintelor. În acest caz, chiar dacă vorbim aceeași limbă, nu ne putem înțelege și e bine ca sensul cuvintelor să ni le însușim și să le utilizăm corect. Pentru a elimina confuziile, reco-mandabil este să studiem cât mai frecvent Dicționarul Limbii Române. Confuzia care se face este prin necunoașterea sensului cuvintelor. Fără a reproduce definițiile date în DEX, e bine de știut că deratizarea se referă exclusiv la rozătoare și este acțiunea prin care se realizează stârpirea lor. Este vorba de șoareci, șobolani și altele. Acest fapt se realizează prin momeli otrăvitoare și capcane. Dezinfecția este procedura prin care se distrug microbii și virușii de pe suprafețe, de pe corp, haine etc. În acest sens se folosesc materiale dezinfectante. În perioada pandemiei, în locuri publice mai aglomerate, sunt puse la dispoziție materiale dezinfectante pentru mâini, în soluție, și nu materiale de deratizare pentru mâini. De exemplu, un detergent de vase, de spălat haine, un săpun este un degresant, nu dezinfectant. Poate și în combinație cu un dezinfectant de o mai mică eficacitate. În fine, dezinsecția se referă la stârpirea insectelor zburătoare și târâtoare, pentru care se utilizează alte otrăvuri, în diluție, adică lichide.
