Ministerul Afacerilor Interne (MAI) informează că, în primele șapte luni din acest an (1 ianuarie - 31 iulie 2020), polițiștii au emis 4.856 de ordine de protecție provizorii, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Po-trivit datelor MAI, aproape jumătate (2.293) au fost confirmate de procurori.
În ceea ce privește autorii faptelor violente, 4.882 sunt bărbați și 147 sunt femei, acestora adăugându-li-se 11 minori - 9 băieți și două fete. Numărul victimelor a fost de 5.431, din care 450 bărbați, 4.606 sunt femei, 170 băieți minori și 105 fete minore. Cele mai multe ordine de protecție provizorii au fost emise în București - 602, urmat de Vaslui - 232 și Brașov - 202.
Ce este ordinul de protecție provizoriu
Reamintim că, în conformitate cu Legea nr. 174/2018, care modifică Legea 217/2003, prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat.
Ordinul de protecție provizoriu este înaintat de către unitatea de poliție din care face parte polițistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.
Procurorul este cel care trebuie să confirme necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție prin ordinul de protecție provizoriu, aplicând o rezoluție cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia. Ordinul de protecție provizoriu poate fi contestat la instanța de judecată competentă, în termen de 48 de ore de la comunicare.
Ce presupune violența domestică
Potrivit legii, violența domestică se manifestă sub formă de violență verbală (adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum și utilizarea de insulte, amenințări), violență psihologică (impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod), violență fizică, violență sexuală, violență economică (interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice), violență socială (impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni), violență spirituală (subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale) și violență cibernetică. (L.P.)
