Într-o emisiune difuzată recent pe unul din posturile noastre de radio, redactorul emisiunii a anunțat că a citit recent un raport oficial care s-a întocmit la nivel european și, în baza datelor obținute, România este fruntașă în clasamentul consumului de alcool, și, în același timp, prețurile de comercializare a băuturilor alcoolice sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Aici trebuie să remarcăm că și salariile și pensiile românilor sunt printre cele mai mici în UE, în condițiile în care prețurile pentru consumuri și multe mărfuri sunt printre cele mai mari din UE. Drept urmare, s-a încercat un fel de sondaj de opinie, în care, ascultătorii emisiunii au fost invitați să intre în direct în emisiune, apelând la un număr de telefon, pus la dispoziția ascultătorilor. Întrebarea care a fost pusă s-a referit la metoda prin care s-ar putea diminua consumul de alcool în România și dacă creșterea prețurilor de vânzare a băuturilor alcoolice ar fi sau nu o măsură eficientă. Totuși, trebuie avut în vedere și faptul că datele oficiale legate de această problematică sunt relative, având în vedere că foarte multă lume își prepară băuturi alcoolice - țuică și vin - în gospodărie, pentru consum personal și comercializare. Alții își cumpără spirt medicinal pe care îl beau după o prealabilă filtrare. Dar nu consumul de alcool poate fi considerată cea mai gravă problemă, ci a consumului de droguri. Dar să trecem în revistă câteva...
OPINII EXPRIMATE
La o intervenție telefonică, un ascultător a fost de opinie că nu are sens și nici logică o creștere a prețurilor la băuturile alcoolice, deoarece, chiar și o dublare a prețului, cel care bea alcool de slabă calitate și plătește pentru un pahar 3 lei, chiar dacă va plăti 6 lei, nu-l va împiedica să renunțe la băutură. O idee mai bună ar fi să se scoată de la consum băuturile alcoolice de proastă calitate, care sunt și mai dăunătoare pentru organism. Altă opinie a fost de la un român stabilit în străinătate, care, dând exemplu unor țări, în scopul reducerii consumului de alcool, în localuri, consumul este limitat, în sensul că alcoolul se poate comanda doar într-un anumit interval de timp, nu de la deschidere și până la închiderea localului. În unele țări, consumul de alcool pe stradă, prin parcuri și alte locuri publice este strict interzis. În sfârșit, un alt ascultător a fost de părere că ar trebui ca populația să fie educată, în sensul consumului responsabil de alcool. Un pahar de vin, un păhărel de băutură spirtoasă sau o bere, la servirea mesei, este chiar recomandat și de medici.
Față de acestea, să avem în vedere că o creștere a prețului de vânzare a alcoolului trebuie să se justifice economic. Un preț va crește de la producător la comerciant, iar aceste creșteri vor fi suportate exclusiv de consumator. Va avea de câștigat statul, producătorul, comerciantul, dar va accentua sărăcirea populației. În regimul politic anterior a fost reglementat consumul de alcool în localuri, în sensul că vânzarea de alcool către clienți s-a permis doar după ora 10 până la ora 22, tinerii sub vârsta de 18 ani nu erau serviți, la fel nici persoanele aflate în stare vădită de ebrietate. Indiferent care metodă sau metode ar fi aplicate, nu ar avea nicio eficiență, astfel că soluția ar fi ca populația să fie educată în sensul unui consum echilibrat, responsabil. În consecință, am căutat o documentație cât mai bună în acest sens și am găsit pe pagina Guvernului României un studiu întocmit împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate și Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, lucrare intitulată „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool: alcoolul nu este o rezolvare" - analiză de situație, iulie, 2018. Din această lucrare vă prezentăm câteva date relevante, datele fiind din perioada 2012-2017.
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII
Într-un clasament întocmit de ONU, primele trei locuri ale factorilor de risc sunt ocupate, în ordine, de fumat, hipertensiune arterială și alcool, la țările din UE. Adolescenții și tinerii între 10 și 24 ani pierd 7 ani din viață prin incapacitate sau deces prematur. Alcoolul provoacă peste 200 de boli, din categoria tulburărilor neuropsihiatrice, boli digestive, cancere, boli cardiovasculare, sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecțioase, traumatism. Un consum excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale, pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale, comportament sexual nepotrivit. Consumatorul de alcool, în timp, își va deteriora relațiile de familie și cele sociale, cu riscul de a-și pierde locul de muncă, va duce la diminuarea veniturilor în familie, la care se adaugă costurile serviciilor de sănătate suportate de societate și familie, cu precizarea că bolile cornice, tulburările mentale și degradarea relațiilor de familie apar în timp. OMS, încă din anul 1980, și-a stabilit o prioritate la intervenții în domeniul sănătății publice în această privință. OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur la bărbați, sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. S-a stabilit că populația din țările nordice, din țările baltice și românii sunt între băutorii cu un model de consum de tip excesiv.
CONSUMUL DE ALCOOL
UE este considerată „centrul industriei de alcool", fiindcă furnizează un sfert din producția globală de alcool și peste jumătate din producția de vin. Producția și comercializarea alcoolului aduce circa 9 miliarde în economia globală a Europei, la care se adaugă 25 de miliarde obținute ca urmare a regimurilor guvernamentale de taxare și impozitare. La nivel global, consumul anual de alcool este de 6,3 litri de alcool pur/persoană, în vârstă de 15 ani și peste. Cu 10,9 litri de alcool pur/persoană, Europa se află la cel mai înalt nivel al consumului, urmată de continentul american, China, unele țări din Africa, sud-estul Asiei și regiunea Mediteranei de est. Aproximativ 266 milioane de europeni în vârstă de peste 15 ani consumă zilnic cantități reduse sau moderate de alcool, de până la 40 grame bărbații și 20 grame femeile, iar 58 milioane reprezentând 15% dintre europeni depășesc acest prag. Circa 20 milioane de persoane, reprezentând 6% dintre europeni, consumă mai mult de 60 grame de alcool în cazul bărbaților și 40 grame în cel al femeilor, ceea ce se încadrează în consum dăunător, excesiv, de risc, iar 23 milioane de persoane sunt dependente de alcool, 5% din bărbații Europei și 1% dintre femei. Nouă din 10 persoane dependente de alcool nu primesc tratament. În ultimele două decenii s-a notat o tendință descrescătoare a consumului de alcool, din anul 1990. În țările mediteraneene s-a ajuns la o reducere cu mai mult de o treime a volumului de alcool consumat, iar în cazul țărilor central și vest europene, cu aproape un sfert. În țările est și sud-est europene, consumul s-a menținut la un nivel constant. Între diferitele state și regiuni europene există mari diferențe în privința volumului și modelelor de consum. În țările central-estice și est europene, nivelul de consum este superior mediei UE și sunt preferate băuturile spirtoase. În țările central-vestice și vest europene, modelul de consum este mediteranean, cu un consum zilnic, sau aproape zilnic, a unor cantități moderate, sau reduse, de alcool, unde băutura preferată este berea, exceptând Franța. Marea Britanie și Irlanda, în privința consumului de alcool sunt apropiate de cel al țărilor nordice. În țările nordice și nord-est europene, volumul de alcool consumat este inferior mediei UE, cu perioade mai lungi de o zi, în care sunt consumate cantități mari de alcool, alternând cu perioade de abstinență, sau, consum redus până la moderat. În țările sud europene, modelul de consum este de tip mediteranean, cu nivel de consum înalt, cu excepția Ciprului și a Maltei. Chiar dacă se acceptă teoria cum că dozele mici de alcool ar avea un efect benefic asupra sistemului cardiovascular, nivelul lor nu este stabilit cu exactitate. O reducere a riscului cardiovascular a fost observată pentru doze zilnice, în jur de 10 grame de alcool pur, în timp ce cantitățile de peste 20 grame de alcool se asociază cu creșterea riscului coronarian și scăderea efectului cardioprotector. Între nivelul consumului de alcool și consecințele sale medicale și sociale există o relație de proporționalitate directă. Consumul de alcool provoacă anual 3 milioane de decese, mai mult de trei sferturi din mortalitatea țărilor europene. Bolile cardiovasculare, ciroza hepatică, cancerul și traumatismele intenționale și nonintenționale produc 76% din mortalitatea de toate cauzele, respectiv 88% din mortalitatea atribuibilă alcoolului. Consumul dăunător de alcool provoacă anual 17.000 de morți în accidente de trafic, unul din trei accidente rutiere, 27.000 de accidente neprevăzute, care includ accidente domestice sau profesionale, căderi, înec, apoi 2.000 de omucideri, reprezentând patru din zece crime, 10.000 de sinucideri, una din șase cazuri, 45.000 de decese prin ciroză hepatică, 50.000 de decese prin cancer, din care, 11.000 datorate cancerelor de sân la femei, 200.000 de decese legate de boala depresivă și alte 17.000 datorate altor tulburări mentale. În 2012, consumul de alcool a reprezentat 139 milioane ani de viață trăiți cu incapacitate de muncă sau pierduți prin deces prematur, cu cea mai înaltă rată în UE. Conform datelor, în ultimii 25 ani, consumul de alcool a scăzut în regiunea europeană. În țările est europene, decesele legate de alcool reprezintă mai mult de jumătate din decesele de toate cauzele. În anul 2014, mortalitatea atribuibilă alcoolului a atins un minim istoric în țările central și vest europene (5%), o reducere cu 25% față de 1990. În țările Mediteranei de sud (12%) povara bolii s-a redus cu 27% față de 1990, iar în țările central-est europene cu 15% față de 1990 (14%). Impactul consecințelor medico-sociale, în morbiditate și mortalitate, sunt mai înalte în rândul populației feminine. Consumul de alcool afectează direct sau indirect alte persoane: 60.0000 de nou-născuți, cu greutate mică la naștere, 16% din cauzele de abuz și neglijare a minorului, între 5 și 9 milioane de copii care trăiesc în familii aflate la risc, datorită consumului de alcool, 10.000 de adulți decedați în accidente de trafic, alții decât persoanele care a consumat alcool. Conform estimării Comisiei Europene, o reducere a consumului de alcool, cu un litru, ar conduce la o scădere cu 1% a mortalității la bărbați, în țările central și sud europene, și cu 3% în țările nordice.
