Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat miercuri că numărul de persoane angajate la începutul lunii septembrie a crescut cu peste 2.000 față de perioada ianuarie - februarie.
„M-am uitat - și asta chiar mi s-a părut un miracol - am comparat la data de 1 septembrie numărul de angajați cu contract de muncă și am comparat cu 1 ianuarie, 1 februarie, 1 martie, înainte de izbucnirea crizei economice generate de pandemie. Numărul de angajați este mai mare. La data de 1 septembrie cred că erau cu peste 2.000 de angajați cu contract de muncă mai mulți decât la data de 1 ianuarie sau comparativ și cu 1 februarie", a precizat premierul, în cadrul conferinței „Împreună protejăm România", organizată de Grupul de presă MediaUno în parteneriat cu Institutul Național de Statistică, Camera de Comerț Româno-Americană și UGIR-1903.
El a menționat că în prezent, aproximativ 300.000 de români sunt șomeri.
„Șomajul este mai jos de 300.000, chiar dacă el statistic apare altfel. Dar în realitate, cei care sunt evidențiați de ANOFM ca fiind în cadrul calculului ratei șomajului, adică cei care sunt indemnizați și cei care au ieșit din plata indemnizației de șomaj sunt în jur de 300.000 de români. Și aici ne-am gândit la măsuri active și am aplicat măsuri active de plată a 50% din salariul brut -, dar nu mai mult de 2.500 de lei - pentru trei categorii de angajați care-și găsesc mai greu loc de muncă", a spus el.
Ludovic Orban a arătat că în luna iulie a existat o creștere cu 74 de lei a salariului mediu față de luna iunie.
„De asemenea, un alt indicator - m-am uitat pe iulie - creșterea salariului în iulie, față de iunie. Nu știu dacă asta e ceva periodic, dar există o creștere de 74 de lei a salariului mediu net în iulie față de iunie. Iar în iunie, comparat cu iunie 2019, am înregistrat o creștere cu, cred că, aproape 5% a salariului mediu net", a precizat premierul.
Orban a apreciat comportamentul pe care l-au avut față de angajați marea majoritate a companiilor, în perioada de criză.
„Mulțumesc cu această ocazie tuturor companiilor responsabile - indiferent că sunt companii străine sau companii românești. Valul de susținere pe care l-am avut în perioade critice - donațiile de ordinul sutelor de milioane, susținerea pe care ne-au acordat-o pentru achiziționarea unor materiale aflate în criză, comportamentul responsabil inclusiv față de angajați al marii majorități a companiilor, permanentul dialog pe care l-am întreținut cu companiile au determinat practic ca efectele negative ale pandemiei să fie diminuate la maxim. Și aici apreciez în mod deosebit acest comportament al companiilor care au lăsat, să spun, goana după profit - care de multe ori e pe primul loc -, și au pus responsabilitatea socială și un comportament corect și față de angajați, și față de societate", a precizat premierul.
El a adăugat că, în urma facilităților acordate, a existat „o rată de colectare exemplară" a impozitului pe profit.
„De exemplu, când am dat facilitatea de plată a impozitului pe profit - reducerea cu 5 sau 10%, în funcție de mărimea impozitului - am avut o rată de colectare exemplară pe impozitul pe profit. De asemenea, în general, atitudinea a fost de dialog, de cooperare și, din punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduc, rămânem la fel de deschiși, la fel de doritori de a avea un parteneriat onest, predictibil, cu întreg mediul de afaceri privitor la ce va să vină", a spus premierul.
