Semințele hibride au fost urmate de tehnologiile agricole americane „necesare", cu mare consum de capital, indispensabilele fertilizante chimice Monsanto și DuPont, și odată cu OGM-urile, absolut necesarele anti-parazitare și ierbicide studiate pentru acea specifică sămânță OGM. Totul brevetat, totul foarte scump. Țăranii, care timp de secole au cultivat pentru autoconsum și pentru piața locală, și care importau și exportau foarte puțin, aveau foarte puțini bani. A fost necesară lansarea în agricultura „orientată la piața globală", producerea de alimente nu de consum, ci de comerț, cash-crop, recolte pentru a încasa. Adio autosuficiență și autoconsum, adio închiderea importului superficial!
Țăranii, de acum încolo, puteau să vândă produsele lor și în afara țării: sub controlul a șase intermediari globali, giganți și titani ca și Cargill, Bunge Y Born, Louis Dreyfus…
Banca Mondială a lui McNamara, pregătită să sară în ajutor, furniza regimelor subdezvoltate împrumuturi, pentru a crea canale de irigație moderne și diguri; Chase Manhattan Bank a lui Rockefeller se oferea - având în vedere faptul că țăranii nu produceau niciodată destul pentru a-și plăti datoriile contractate din achiziția de pesticide, OGM și semințe hibride brevetate - să îi îndatoreze pe aceștia în regim privat. Dar aceste „favoruri" erau rezervate marilor antreprenori agricoli cu moșii. (Pentru că asigurau plata cu riscul de a-și pierde proprietățile.)
Micii țărani, pentru semințele-miracol, pentru ierbicide și fertilizante științifice, trebuiau să se îndatoreze „pe piață", adică la cămătari, și, așa cum se întâmplă mai ales în India, trebuiau să lucreze pentru a-și plăti datoriile. Aceeași revoluție a luat amploare și în Africa. Kilometri în șir de monoculturi de bumbac modificat genetic, semințe sterile de cumpărat în fiecare an. Și partea frumoasă încă nu v-am spus-o: din 2007, Monsanto, împreună cu guvernul SUA, a brevetat pe scară mondială semințe „Terminator", adică semințe care comit suicidul după ce sunt recoltate - o descoperire pe care o numesc, fără remușcări, „Genetic Use Restriction Technology", adică adresată reducerii semințelor nebrevetate. Extinderea semințelor modificate genetic - și anume de clone cu același pachet genetic - este, bineînțeles, un pericol pentru rasa umană: dacă naște o boală care distruge toate clonele, produce foametea. Avem deci nevoie de biodiversitate, cea de care tot vorbesc ecologiștii din întreaga lume și radicalii.
Iată de ce se construiește Arca lui Noe a semințelor în Svalbard: când vine catastrofa, semințele naturale trebuie controlate de grupul agri-businessului, și de nimeni altcineva. Băncile de semințe, după părerea FAO, sunt deja 1.400, majoritatea în Statele Unite. Cele mai mari sunt sub controlul Monsanto, Syngenta, Dow Chemical și DuPont, care extrag pachetul genetic de modificat. De ce au nevoie de o altă Arcă agricolă la Svalbard, dotată cu uși blindate și alarme anti-intruziune, și mai ales săpată în stâncă? Celelalte bănci sunt în China, Japonia, Coreea de Sud, Germania și Canada, și bineînțeles nu toate sunt sub controlul direct al marilor grupuri. Tehnologia „Terminator" poate sugera un scenariu complotist fantastic: o boală necunoscută până acum care infectează semințele naturale conservate în băncile din afară controlului SUA, obligând umanitatea să rabde la mila cavoului de la Svalbard, unicul supraviețuitor. E un gând pe care mă grăbesc să îl alung: cine își permite să-i defăimeze pe binefăcătorii umanității înfometate precum Rockefeller, Monsanto, Bill Gates, Syngenta?
Dar Engdahl amintește cuvintele profesorului Francis Boyle, cercetătorul care a scris prima ciornă de lege americană împotriva terorismului biologic (Biological Weapons anti-Terrorism Act), aprobată de Congres în 1989. Francis Boyle susține că „Pentagonul se armează pentru a combate și pentru a câstiga războiul biologic", iar Bush a emanat în acest scop două directive în 2002, adoptate „fără cunoștința publicului". Conform lui Boyle, în perioada 2002-2004, guvernul SUA a cheltuit 14,5 miliarde de dolari pentru cercetări în ceea ce privește războiul biologic. National Institute of Health (autoritate guvernamentală) a pus în comun 497 burse de studiu pentru cercetări asupra germenilor infectivi cu posibilități militare. Bio-ingineria e într-adevăr instrumentul principal în aceste cercetări. Jonathan King, profesor la MIT, a acuzat: „Programele bio-teroriste în continuă creștere reprezintă un pericol pentru însăși populația noastră; aceste programe sunt invariabil definite «defensive», dar în sectorul armamentului biologic, defensiv și ofensiv se identifică reciproc".
Alte posibilități fluctuează în jurul temei, iar Engdahl amintește câteva. În 2001, o mică companie de inginerie genetică din California, „Epicyte", a anunțat producerea unui tip de porumb modificat genetic, care conține un spermicid: bărbații care îl consumă devin sterili. „Epicyte" produsese aceste semințe-miracol cu fonduri de la Departamentul de Agricultură USA (USDA), ministerul care împărtășește cu Monsanto brevetele Terminator; și, din acea vreme, această companie avea în desfășurare un joint-venture cu DuPont și Syngenta.
Încă dinainte, din anii '90, Organizația Mondială a Sănătății (OMS, adică ONU) a lansat o campanie pentru vaccinarea împotriva tetanos a femeilor din Filipine, Mexic și Nicaragua, între 15 și 45 de ani. De ce doar femeile? Bărbații, în țările sărace, nu pot face tetanos, nu se rănesc niciodată cu fier ruginit sau murdar? Această întrebare și-a pus-o și Comite pro Vida, organizația catolică mexicană, conștientă de campaniile anti-natalitate conduse în America de Sud de Rockefeller. Astfel, a examinat vaccinul furnizat de OMS, gratuit și în mod generos tuturor femeilor fertile, și a descoperit că acesta conținea gonadotropină corionică umană, un hormon natural care, activat de germenul slăbit al tetanosului conținut în vaccin, stimulează anticorpi speciali care nu permit femeilor să ducă la capăt o sarcină. Pe scurt, un abortiv. Concluzia a fost că acest vaccin-miracol era rezultatul a 20 de ani de cercetări finanțate de Rockefeller Foundation, de Population Council (al familiei Rockefeller), de CGIAR (Rockefeller), de National Institute of Health (guvernul SUA)… și că Norvegia a contribuit cu 41 milioane de dolari la vaccinul antitetanic-abortiv. E doar o întâmplare?
Toate acestea readuc în mintea lui Engdahl acea veche fixație a Rockefeller pentru Eugenetica amintind doctrina nazistă, care urmărea extincția sistematică a raselor nedorite și a pachetelor lor genetice. Margaret Sanger, feminista care a pus bazele (cu banii Rockefeller) organizației Planned Parenthood International, ONG-ul cel mai implicat în difuzarea anticonceptionalelor în Lumea a treia, avea ideile clare în legătură cu asta, când a lansat un program social în 1939, numit «The Negro Project».
Adevărul e unul singur, dar lumea are două capete. Depinde de unde vrei sau de unde mai ai timp să gândești.
