OMENIREA MOARE DE SPAIMA CORONAVIRUSULUI, IAR UE - DE GRIJA HOMOSEXUALILOR

Distribuie pe:

În cadrul Discursului despre Starea Uniunii, susținut miercuri la Bruxelles, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că, în cadrul blocului comunitar nu-și au locul așa-numitele „zone libere de LGBT" - o aluzie critică la adresa guvernului polonez (considerat ca naționalist), care insistă să limiteze drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, travestiților.

„Zonele libere de LGBT sunt zone lipsite de umanitate și nu își au locul în Uniunea noastră. Încălcările statului de drept nu pot fi tolerate", a spus von der Leyen.

Luna trecută, ministrul justiției din Polonia a precizat că un oraș care a pierdut finanțarea UE din cauză că s-a declarat „zonă liberă de ideologie LGBT" va primi sprijin financiar din partea guvernului de la Varșovia.

Von der Leyen a anunțat că executivul UE va prezenta, în curând, „o strategie de consolidare a drepturilor persoanelor LGBT" și va promova recunoașterea reciprocă a relațiilor de familie în cadrul Uniuniii.

„Dacă ești părinte într-o țară, ești părinte în toate țările din UE", a spus ea.

În prezent, unele țări din UE recunosc căsătoria între persoanele de același sex și calitatea de părinte a acestora, iar altele nu.

Aceasta duce la situații în care, de exemplu, două femei, recunoscute ca mame ale copiilor lor în Franța, nu ar fi tratate la fel în Polonia, ceea ce înseamnă că nu ar avea aceleași drepturi pe teritoriul Uniunii.

Guvernul PiS (reprezentantul partidului „Dreptate și justiție") din Polonia, precum și aliatul

său eurosceptic, prim-ministrul ungar Viktor Orban, sunt, de mult, „la cuțite" cu UE în ce privește „subminarea" standardelor democratice, deși ambele state post-comuniste au beneficiat

de ajutor substanțial din partea Uniunii, notează Reuters.

Cei 27 de miniștri ai afacerilor externe vor discuta, din nou, această problemă, săptămâna viitoare, la Bruxelles, dar este puțin probabil că vor fi luate decizii concrete, iar blocul comunitar nu a reușit până acum să împiedice Varșovia sau Budapesta să încalce statul de drept.

Bugetul comun al UE, de peste 1.000 de miliarde de euro, pentru 2021-2027, și un fond de redresare economică în valoare de încă 750 de miliarde de euro pentru a ajuta la repararea daunelor economice cauzate de coronavirus vor putea fi accesate doar cu condiția respectării valorilor democratice.

Cu toate acestea, detaliile exacte ale unui astfel de sistem nou nu sunt încă suficient de clare, Parlamentul European insistând pentru impunerea unor condiții dure, în timp ce Varșovia și Budapesta amenință că vor vota împotriva oricăror decizii care ar fi în dezavantajul lor.

În altă ordine de idei, guvernele Uniunii Europene iau în considerare o serie de noi impozite, care ar permite blocului celor 27 de state să ramburseze împrumuturile planificate, de 750 miliarde de euro, pentru redresarea economiei după pandemia COVID-19.

Deoarece problemele fiscale din UE trebuie să fie hotărâte prin unanimitate de voturi, iar rambursarea împrumuturilor nu începe decât în 2028, discuțiile pe acest subiect vor dura încă 7 ani. Deocamdată,

s-a convenit asupra taxei privind plasticul nereciclabil, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar care este considerată insuficientă. Alte taxe avute în vedere sunt: o taxă pe carbon (pentru mărfuri importate din țări care nu respectă politicile UE privind protecția mediului înconjurător), taxa pentru giganții din sectorul digital și taxa pentru tranzacții financiare (asupra căreia guvernele nu au reușit să ajungă la consens, deși discuțiile durează încă din 2010). (sursa - Reuters)

 

Lasă un comentariu