ÎN EUROPA VEȘTILE BUNE MAI AU DE AȘTEPTAT...

Distribuie pe:

După “temperarea”, cu succes, a primului val de infectări și decese, Europa se află acum în mijlocul celui de al doilea val de coronavirus, concomitent cu trecerea la anotimpul rece, făcându-i pe experți să se întrebe “de ce lucrurile au mers atât de prost”.

Numărul zilnic de cazuri în Uniunea Europeană și Marea Britanie a atins în aceste zile maxime record de peste 45.000 la o rată de notificare de 14 zile, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și noi restricții sunt impuse în locuri în care tocmai fuseseră relaxate. Liderii europeni exprimă temeri cu privire la presiunea cu care se pot confrunta spitalele în lunile următoare și la perspectiva iminentă a unor noi blocaje la nivel național.

Rata mortalității în Europa a fost stabilă timp de 72 de zile, potrivit ECDC, dar, în prezent, Bulgaria, Croația, Malta, România și Spania înregistrează o creștere a numărului de decese.

Amploarea infectărilor este pusă pe seama încheierii perioadei de concedii, redeschiderii școlilor, revenirii la locurile de muncă, traficului aglomerat. OMS apreciază că, cel puțin parțial, situația este legată și de relaxarea măsurilor de precauție și de împrejurarea că oamenii “s-au plictisit/obosit” de COVID-19, iar dovezile indică faptul că tinerii “conduc” în cel de al doilea val al pandemiei cu care se confruntă Europa.

Marea Britanie a anunțat, la finele săptămânii trecute, că, începând din 28 septembrie, orice persoană testată pozitiv pentru noul coronavirus sau dovedită drept contact direct, va fi obligată, prin lege, să intre în autoizolare, sub sancțiunea aplicării unei amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de lire sterline, pentru recidivă. Cei cu venituri mici vor fi susținuți printr-o contribuție de 500 lire sterline, potrivit unei declarații guvernamentale.

Noi restricții au fost anunțate, vineri, în Spania (care înregistrează o “explozie” a cazurilor, la Madrid), Franța (unde, potrivit CNN, într-unul dintre cele mai mari orașe, spitalele erau pe punctul de a rămâne fără paturi la terapie intensivă), Republica Cehă (care a reintrodus obligativitatea purtării măștilor în școli), Olanda (restaurantele, cafenelele și barurile din șase regiuni se confruntă cu noi restricții începând de duminică) etc.

Directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, a avertizat săptămâna trecută asupra “ratei alarmante de transmitere” și a unei situații “foarte grave în regiune”, adăugând că numărul cazurilor raportate săptămânal l-a depășit pe cel înregistrat în “vârful” din martie al pandemiei.

În timp ce, inițial, a existat o creștere a cazurilor la grupele de vârstă mai înaintată (50-79 de ani), în prima săptămână a lunii septembrie, a spus Kluge, majoritatea cazurilor noi se înregistrează în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 49 de ani.

Încă de la sfârșitul lunii august, Kluge estima că înmulțirea treptată a cazurilor în Europa ar putea fi explicată, parțial, prin “relaxarea măsurilor sociale și de sănătate publică”. El a spus că este “foarte îngrijorat de faptul că tot mai mulți tineri se numără printre cazurile raportate”, sfătuindu-i pe aceștia să evite întrunirile și petrecerile cu număr mare de participanți.

În mai multe țări europene, numărul cazurilor crește extrem de repede, mai ales în orașele dens populate, unde oamenii se întorc la locurile de muncă, se redeschid școli și locuri publice, în urma relaxării măsurilor restrictive, după “vârful” din primăvară, fapt ce confirmă previziunile lui Kluge.

La fel ca Spania, Austria a cunoscut cea mai mare creștere a infectărilor, în capitală. Cancelarul Sebastian Kurz a declarat duminică agenției naționale austriece APA că situația a fost “deosebit de dramatică” la Viena, care are mai mult de jumătate din totalul de noi infecții înregistrate: “Suntem la începutul celui de-al doilea val. Ne confruntăm cu luni dificile în toamnă și iarnă. Numărul infecțiilor crește de la o zi la alta”, a spus el, cerând austriecilor să reducă la maxim contactele sociale, iar obligația de a purta măști faciale a fost extinsă în mai multe locuri publice.

Situații dramatice se înregistrează și în Turcia, Italia (unde autoritățile au declarat la sfârșitul lunii august că aproximativ 50% din noile infecții au fost contractate în timpul vacanțelor de vară, în toată țara și în străinătate, în principal în rândul adulților tineri, care nu au fost precauți în ce privește distanțarea fizică și purtarea măștii de protecție.

Pe de altă parte, țări precum Grecia și Croația, scutite, în general de primul val al COVID-19, au înregistrat creșterii rapide ale numărului de cazuri, în august, turiștii profitând de redeschiderea, în iunie, a frontierelor interne ale Europei.

Europa are, totuși, câteva motive de “consolare”: profesorul Mark Woolhouse, epidemiolog la Universitatea din Edinburgh, a declarat pentru CNN la începutul acestei luni că impunerea carantinei totale (celebrul “lockdown” din primele luni de pandemie) nu “va rezolva niciodată problema, nici pentru noi, în Europa, nici oriunde altundeva, ci, pur și simplu, o va amâna”.

Potrivit specialiștilor, numărul crescând a cazurilor poate fi, parțial, atribuit intensificării testărilor pentru depistarea noului coronavirus, iar decesele zilnice în Europa au scăzut de la 3.788, pe 18 aprilie, la 504 pe 18 septembrie - în medie, pe 7 zile, potrivit analizei CNN a cifrelor de la Universitatea Johns Hopkins.

În altă ordine de idei, recrudescența cazurilor de coronavirus în Europa este cea mai importantă amenințare pentru revenirea economică a zonei euro, potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul a 80 de economiști, care afirmă că anul viitor, dezvoltarea economică și inflația vor aduce surprize mai degrabă negative decât pozitive. Faptul că țări precum Franța și Spania se confruntă cu un nou val de infecții - după relaxarea restricțiilor și redeschiderea întreprinderilor - crește, acum, perspectiva de noi restricții și blocaje.

“Creșterea numărului de infecții cu COVID-19 în lunile de vară a arătat foarte clar că, dacă nu există un vaccin eficient, dezvoltarea economică va fi grav afectată”, a spus Peter Vanden Houte, economist șef în cadrul ING.

Există, de asemenea, frica de efecte negative secundare, odată ce recesiunea actuală începe să se reflecte în creșterea șomajului, ceea ce înseamnă, implicit, diminuarea consumului.

O revenire la situația în care se afla economia înainte de izbucnirea pandemiei, la începutul acestui an, nu este de așteptat cel puțin până la sfârșitul anului 2022. (surse - Reuters, edition.cnn.com. who.org)

 

Lasă un comentariu