S-a întâmplat odată ca un evreu credincios să fie nevoit să-și facă rugăciunile stând la marginea unui drum. Un nobil care trecea pe acolo îl salută, dar nu primi niciun răspuns. Intrigat, nobilul aștepta ca omul să-și termine rugăciunea, apoi îi spuse furios:
- Netrebnicule! Când te-am salutat, cum de ai îndrăznit să nu-mi răspunzi?
- Așteaptă să găsesc cuvintele care să te lămurească deplin… - spuse credinciosul… Dacă te-ai afla în fața unui rege și tocmai atunci te-ar saluta unul dintre cunoscuți, i-ai răspunde?
- Nu! - răspunse nobilul…
- Totuși, dacă i-ai răspunde la salut, care ți-ar fi soarta? - întrebă într-un mod smerit credinciosul…
- Sigur că mi s-ar tăia capul! - răspunse corect nobilul care cunoștea foarte bine manierele acelor vremuri.
- Ei bine, dacă aceasta este atitudinea pe care o ai în fața unui monarh omenesc, care azi trăiește, iar mâine va fi în mormânt, atunci cum ar fi trebuit să mă port eu, când mă aflam în fața supremului REGE al regilor veșnic viu? - întreba evreul credincios…
Nobilul se liniști pe dată și credinciosul se putu despărți de el… ÎN PACE…
