Trecem printr-o perioadă în care, pe lângă altele, avem de-a face și cu isteria politică generată de creșterea pensiilor. Dacă în prima fază a fost impusă o creștere de 14%, legislativul, sub presiunile PSD, a stabilit o creștere de 40% a pensiilor, spre exasperarea Guvernului liberal. După cum a declarat președintele Johannis, efectele în economia românească va avea consecințe grave. Printre altele, deficitul bugetar va crește de la 9 la peste 11%. În același timp, România va pierde cel puțin 3 miliarde euro de la U.E. pentru nerespectarea unor angajamente asumate prin tratate, prin care se garanta că în această perioadă nu vor crește pensiile românilor. Dar să vedem care este situația pensionarilor din România. Pentru a clarifica problematica, am apelat la datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică și economica.ro.
PENSIONARII DIN ROMÂNIA
Conform Institutului Național de Statistică, situația la sfârșitul primului trimestru al anului în curs este în felul următor. Numărul total al pensionarilor a fost de 5.133.000 persoane, cu o pensie medie de 1.423 lei lunar. Media este o dată statistică foarte relativă, totuși, se utilizează în calcule statistice. Asigurările sociale au fost în număr de 5.132.000, cu o pensie medie lunară de 1.423 lei lunar. În categoria pensionarilor, se disting următoarele categorii: pensionari la limită de vârstă, în număr de 4.001.000 persoane, cu pensii medii lunare de 1.596 lei lunar; pensii anticipate, 18.000 persoane, cu o pensie medie lunară de 1.686 lei; pensie anticipată parțial, 92.000 persoane, cu pensie medie lunară de 1.318 lei lunar; pensie de invaliditate, 493.000 persoane, cu pensie medie de 715 lei lunar; pensie de urmaș, 528.000 persoane, cu pensie medie de 782 lei lunar. Conform datelor din luna aprilie 2019, un număr de 1,5 milioane de persoane primesc o pensie de cel mult 700 lei lunar, din care, peste 800.000 de persoane primesc pensii sub 700 lei. La polul opus, 9.600 de persoane primesc pensii de peste 5.000 lei lunar.
EXPLICITARE
Sistemul de pensii în România este reglementat prin Legea 196/2009, O.U.G. 82/2017, Legea 127/2019. Următoarele date care sunt prezentate sunt pentru nivelul pensiilor brute. Pensia netă se calculează în felul următor. La o pensie brută de 3.000 lei, se scade 2.000 de lei, sumă neimpozabilă. 10% reprezintă impozitul pe venit, care, din 1.000 de lei reprezintă 100 de lei. Această sumă se scade din 3.000 lei și rezultă pensia netă de 2.900 lei. Avem în felul următor: pensii între 901 -1.000 lei brut, 308.289 persoane; între 1.001 - 1.100 lei brut, 305.602 persoane; între 1.101 - 1.200 lei brut, 291.870 persoane; între 1.201 - 1.250 lei brut, 138.717 persoane; între 1.251 - 1.500 lei brut, 598.216 persoane; între 1.501 - 2.000 lei brut, 716.438 persoane; între 2.001 - 3.000 lei brut, 392.034 persoane; între 3.001 - 4.000 lei brut, 73.517 persoane; între 4.001 - 5.000 lei brut, 21.256 persoane; peste 5.000 lei brut, 9.575 persoane, cu un total de 4.977.839 pensionari în aprilie 2019.
CE ÎNSEAMNĂ ÎN REALITATE CREȘTEREA PENSIILOR?
1. CREȘTEREA PENSIILOR CU 14%
Pentru a ne contura imaginea în legătură cu semnificația creșterii pensiilor, exemplificăm prin calcule pentru pensia minimă de 700 lei, pensia medie de 1.432 lei lunar și pensia maximă de 5.000 lei lunar. Orice pensie aflată acum sub limita minimă și peste cea maximă este o sfidare crasă a logicii economice, sociale, care duce la inechități sociale grosolane. 14% din 700 reprezintă 98 lei. Pensia mărită cu 14% înseamnă 700+98 = 798 lei. În cazul pensiei medii, 14% din 1.432 lei reprezintă 200,48 lei. Pensia mărită cu 14% totalizează 1.632,48 lei. În cazul pensiei de 5.000 lei lunar, pensia va crește cu 700 lei, cu un total de 5.700 lei lunar. În creșterea cu 14% între pensia minimă și maximă este o diferență de 602 lei.
2. CREȘTEREA PENSIILOR CU 40%
La pensia minimă de 700 de lei lunar, creșterea cu 40% a pensiei înseamnă o creștere cu 280 lei, totalul fiind de 980 lei lunar. La pensia medie înseamnă o creștere cu 572,8 lei, totalul fiind de 2.004,8 lei lunar. La pensia maximă de 5.000 lei lunar va fi o creștere cu 2.000 lei, totalul fiind de 7.000 lei lunar. Diferența de creștere a pensiei între cea minimă este de 1.720 lei.
INTERPRETARE
Aplicând un procent unic de creștere tuturor categoriilor pe pensii, nu se face decât să se adâncească inechitatea socială. Cei cu venituri mari vor avea un spor mai mare de creștere a pensiilor și vor avea acces mai bun la servicii și achiziționare de mărfuri de calitate, în timp ce populația sărăcită prin politicile economice ajunge la subzinstență. Afirmația este legată de faptul că această categorie sărăcită a populație va avea un „coș zilnic de cumpărături" de subzistență. Pentru neavizați, precizez că termenul economic de „coș zilnic de cumpărături" reprezintă posibilitatea individului de a-și cumpăra zilnic cele necesare traiului de zi cu zi. Altfel spus, din venitul lunar se scad impozitele, taxele, facturile de plată. Individul va rămâne cu o sumă pe care o împarte la numărul de zile rămase până la primirea următorului salar sau pensie. Într-o societate sănătoasă, sub aspect economic și social, nu se pot admite raporturi mai mari de maxim 1 la 5 între venitul minim și cel maxim între indivizi. Cei care conduc destinele țării n-au nicio rațiune economică și socială în politicile lor. Drept dovadă, se promit creșteri aberante de salarii unor categorii sociale. Profesorii primesc compensații fiindcă învățământul trece prin perioade bizare în pandemie, dar asta nu justifică cu nimic sporul de salar. Își fac datoria profesională și nimic în plus. La fel și în cazul medicilor. Nu sunt eroi. Sunt meseriași care sunt obligați să lucreze conform programului de lucru, dar fără a primi obișnuitele plocoane. Dacă e vorba despre eroi, căutații pe cei care au luptat cu arma în mână în războaiele pentru apărarea și eliberarea țării de ocupanți și acolo îi veți găsi. Să nu permitem crearea iluziilor doar pentru a justifica prostii de politică economico-financiară. Pe de altă parte, categoria „pensiilor speciale" nu reprezintă decât o bătaie crasă de joc față de poporul român. Beneficiarii pensiilor speciale nu au niciun merit. Singurul lor merit este că și-au făcut meseria, cu mai multă sau mai puțină pricepere. Pentru aceasta au primit salarii mai mari decât alte categorii socio-profesionale, au cotizat o sumă mai mare pentru asigurările sociale. Din acest motiv, li se calculează o pensie mai mare, dar când auzi de pensii peste 50.000 sau chiar 60.000, ți se pare că societatea românească s-a transformat într-un ospiciu. Toate acestea mă duc cu gândul la interviul pe care l-am realizat recent, cu alteța sa, prințul Dimitrie Sturdza. Îmi relata că a invitat în câteva rânduri mai mulți lideri politici de-ai noștri, pentru a le arăta la fața locului ceea ce înseamnă un capitalism democratic elvețian, în care rațiunea este ca întreaga populație, toate categoriile sociale să aibă posibilitatea de a trăi decent, politicile nefiind duse exclusiv în favoarea unor categorii sociale restrânse. Ar fi interesant de știut, legat de clasa politică românească, mai ales a celor care ocupă funcții publice, în politică și administrație, care este coeficientul lor de inteligență. Numirile pe funcții se fac pe criterii politice și de cumetrie. Dar ce ar fi dacă testul IQ ar fi obligatoriu pentru această categorie, iar cel care nu trece de un barem acceptabil, să nu poată ocupa funcția?
