COSTURILE SOCIALE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL

Distribuie pe:

Continuăm prezentarea studiului Comisiei Europene privind consumul de alcool

În anul 2003, costurile sociale tangibile ale consumului de alcool au fost estimate la 125 miliarde euro (între 79 miliarde euro și 220 miliarde euro, în funcție de variabilele luate în calcul), incluzând 17 miliarde euro reprezentând costurile îngrijirilor de sănătate și 5 miliarde euro, costul tratamentului și prevenției dependenței de alcool. În anul 2010, costurile sociale ale consumului de alcool au fost estimate la 155,8 miliarde euro, în care, într-o pondere îngrijorătoare, au fost decesele premature, cu costuri de 45,2 miliarde euro, îngrijiri de sănătate 21,4 miliarde euro, șomaj 17,6% miliarde euro, absenteism 11,3 miliarde euro. Se adaugă costurile datorate acțiunilor în justiție, de 33 miliarde euro. La toate astea se mai adaugă suferințe psihologice ale membrilor familiei, costurile incalculabile datorate durerii, suferinței și morții ca urmare a problemelor medicale sociale și cele legale de traumatisme fizice, omucideri datorită consumului de alcool, estimate la 270 miliarde euro (între 150 miliarde euro și 760 miliarde euro, în funcție de metoda de calcul), 68 miliarde euro fiind suportate de familiile alcoolicilor.

CONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDUL TINERILOR

Conform O.M.S. și Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite, “adolescenții” reprezintă grupa de populație cu vârsta între 10 și 19 ani, iar “tinerii” sunt persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani. Adolescenții și tinerii formează un grup denumit prin termenul de “populație tânără”, care reprezintă aproximativ 30% din populația globului. Alcoolul este frecvent utilizat de tineri, mai ales la petreceri, care, adeseori, este însoțit de utilizarea de droguri, sporind riscurile. Tinerii și adulții tineri sunt expuși efectelor pe termen scurt ale consumului excesiv de alcool. Unul din zece decese se înregistrează în rândul tinerelor cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani și unul din patru decese în rândul bărbaților tineri, datorită consumului de alcool. Aproape toți tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15-16 ani, în proporție de 80%, cu excepția Islandei, au consumat alcool cel puțin o dată în viață. Cel mai mare consum de alcool în rândul tinerilor se înregistrează în Republica Cehă, Albania și Ungaria, iar cele mai mici în Islanda, Macedonia și Norvegia. Consumul regulat de alcool a fost declarat de 48% din adolescenți, cu variații între 66% (Austria, Cipru, Danemarca și Grecia) și 9% în Islanda.

Aproximativ 13% din adolescenți afirmă că au experimentat un episod de ebrietate în ultimele 30 de zile. Băieții consumă mai frecvent alcool decât fetele. Ponderea este mai crescută la consumul de alcool la tinerele belgiene din Flandra (77% față de 51% în Albania și Macedonia). La vârsta de debut a consumului de alcool, circa 60% din adolescenți afirmă că au testat prima dată băutură alcoolică înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% au ajuns în stare de ebrietate la această vârstă. Consumul excesiv de alcool este mai frecvent în rândul tinerilor din țările nordice (39%). Frecvența consumului excesiv de alcool este în ușoară scădere în rândul băieților (43% în 2011, față de 45% în 2007), în rândul fetelor este în creștere (35% în 2003 față de 38% în 2011). În linii generale, băieții consumă bere, în timp ce fetele preferă băuturile spirtoase. 64% din adolescenți și tineri consideră că alcoolul este un mijloc de distracție, în timp ce 48% beau ca să uite de problemele lor. Mai puțin de jumătate din tineri (42%) au admis că alcoolul poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății. Mai puțin de unul din cinci tineri consumatori de alcool consideră că ar putea avea “problemele cu poliția” sau că ar putea “să nu mai fie în stare să-și controleze consumul”. În jur de 6 din zece adolescenți sunt implicați în violențe fizice și 4% în activități sexuale neprotejate.

ALCOOLUL ȘI GRUPURILE VULNERABILE

Conceptul de grup vulnerabil derivă din principiile universale ale drepturilor omului și se referă la segmente de populație care se confruntă cu atitudini și comportamente discriminatorii și/sau au nevoie de o atenție specială pentru a nu fi exploatate. Grupurile vulnerabile se stabilesc în funcție de gen, etnie, dizabilitate, vârstă, mediu de rezidență, nivel de venituri, grad de instruire. Între aceste grupuri există suprapuneri. Termenul de grup vulnerabil este utilizat pentru a sublinia inegalitatea de șanse în diferite domenii ale vieții sociale sau discriminarea pe baza originii rasiale ori etnice. Consecințele consumului de alcool la grupurile vulnerabile sunt mai pronunțate, invers proporțional cu statutul lor socio-economic. Populația din grupurile dezavantajate consumă, în general, mai puțin alcool și are un număr mai mare de abstinenți decât populația avantajată economic. Dar riscurile efectelor consumului de alcool sunt mult mai mari, manifestat prin morbiditate și mortalitate crescută. Este vorba de nivel de educație, satisfacție profesională, venitul total al familiei, venitul personal, condițiile de locuit, consumul de alcool amplifică efectele.

Lasă un comentariu