Mi s-a propus să scriu o carte despre patimile mele trăite în ultimele două săptămâni, perioadă petrecută în izolare, la domiciliu, după o pneumonie, contractată după odihna la umbra nucului bătrân din curtea părintească. Cartea ar urma să fie tradusă în limba engleză și să apară în SUA, cu amănunte despre sistemul sanitar din România, sistem bulversat de pandemie. Mărturisesc că, la început, ideea mi s-a părut tentantă, mai ales că trebuia să amintesc și despre activitatea unor indivizi cu pretenții de patrioți, mulți incompetenți, care au mutilat carierele unor tineri prin orgolii și interese de tip mafiot. Nu puteam ocoli destinele acelor tineri, obligați să-și părăsească țara de niște indivizi care se cred atotputernici, nemuritori. Întâmplător, după cinsprezece ani, am aflat despre un fost coleg de breaslă, alungat dintr-o redacție de niște “dinozauri”. Tânărul a ajuns funcționar în serviciul de sănătate publică și, la un moment dat, puteam obține niște informații, mai ales că tânărul respectiv a fost un jurnalist de foarte bună calitate, care a deranjat enorm, la vremea respectivă, autoritățile locale.
În nopțile nedormite, am încercat să fac o retrospectivă a ultimilor 30 ani și, fără patimă, să aștern pe hârtie evenimente pentru noi, pentru români, cei care le-am trăit, fără să mai caut vinovați, fără să le mai fac publice în America. În definitiv, la ce mai pot folosi acuzațiile și dezvăluirile despre cartelul murdar al unor români care au îngenuncheat tinerii printr-o opoziție dură împotriva tinerilor, obligându-i să plece, să renunțe la lupta pentru drepturile lor.
De ce au plecat milioane de tineri din România? Pot să o spun cu toată responsabilitatea, cu argumente concrete. Vinovații sunt, în primul rând, politrucii, beneficiarii de numeroase privilegii, de călătorii peste granițe, acces la informații și credite financiare nerambursabile. Foști informatori, ajunși în democrație, formatori de opinie, oameni de afaceri prosperi, lideri politici, această generație blestemată de turnători, prostituate de lux și pseudopersonalități culturale, mai puțin științifice, au provocat un genocid printre tinerii din România. Cei care n-au plecat s-au acomodat, de nevoie, au devenit umbre ale mentorilor.
În zilele următoare va apărea volumul trei al cărții ,,Cronicar în tranziție”, o carte document, cu editoriale publicate în cotidianul “Cuvântul liber”. Timp de trei decenii am fost jurnalist la acest cotidian, având astfel prilejul de a vedea lumea din jur, de a cunoaște oameni, evenimente. Nu știu în ce măsură am reușit să las o pagină de istorie în urma mea. Nu cred că am dreptul să scriu despre “dinozaurii” care au distrus carierele tinerilor, să le fac public portretul în America. Dacă Dumnezeu nu-i va judeca aici, pe pământ, răsplata poate veni și după moarte.
