IN MEMORIAM. IOAN RANCA (1932-2020) (III) DR. IOAN RANCA - O PERSONALITATE A ARHIVISTICII ROMÂNEȘTI

Distribuie pe:

Galeria arhiviștilor români din cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea și începutul secolului XXI cuprinde, la loc de cinste, numele arhivistului și istoricului Ioan Ranca, din Târgu-Mureș. În buna tradiție a arhivisticii românești, Ioan Ranca și-a identificat întreaga viață și activitate profesională cu instituția Arhivelor Naționale. Ioan Ranca s-a născut la 19 februarie 1932, în localitatea Aiud. În anul 1951 a absolvit liceul “Titu Maiorescu”, azi “Avram Iancu” din Aiud și, în 1955, Facultatea de Istorie a Universității “Victor Babeș” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății, la 1 septembrie 1955, a fost angajat la Arhivele Statului Cluj, fiindu-i încredințată misiunea de a înființa filiala din Aiud a instituției amintite. Astfel, încă de la începutul carierei, tânărul arhivist Ranca a avut de soluționat numeroasele probleme care condiționau buna funcționare a noii filiale, de la asigurarea unui spațiu corespunzător și a dotărilor aferente, la constituirea fondurilor și colecțiilor arhivistice, desfășurarea activității de punere în valoare științifică a documentelor, și la gestionarea relațiilor cu principalii creatori și deținători de arhive.

La sărbătorirea celor 75 de ani de viață, arhiviștii clujeni, împreună cu mesajul lor de prețuire, i-au înmânat lui Ioan Ranca, caracterizarea întocmită de Șeful Serviciului Regional Cluj al Arhivelor Statului, Ioan Mărcuș, întocmită în 25 iunie 1958, document în care, printre altele, se spune: “Activitatea tov. Ranca la Filiala din Aiud s-a desfășurat pe două linii distincte de la data încadrării sale, de când, de alt fel, a luat ființă și această unitate pe care o conduce pe linie administrativ-gospodărească și, apoi, pe linia muncii arhivistice propriu zise.

Sub primul aspect, tov. Ranca, spirit dinamic și de inițiativă, a reușit cu multe greutăți, și nu din cele mai ușoare, să asigure, într-un timp relativ scurt, condițiile unei bune funcționări a filialei, dotând-o cu cele necesare pentru desfășurarea normală a activității.

Mai departe, prin propaganda făcută, scriind articole la presa locală, ținând instructaj cu șefii instituțiilor, prin organizarea unei expoziții cu documente din trecutul orașului a reușit să ridice prestigiul unității nou create și să întrețină legături de colaborare cu celelalte instituții de cultură locale: Muzeul Raional și Biblioteca Documentară”. La capitolul lipsuri, care de fapt sunt reale calități, se menționează faptul că, uneori “combativitatea sa depășește uneori o anumită limită, opiniile personale le apără și recurge greu la autocritică”.

În materialul prezentat cu ocazia sărbătoririi de la Târgu-Mureș, cu titlul “Ioan Ranca - Șeful Filialei Aiud a Arhivelor Statului (1955-1962)”, Dana Zecheru, directorul Direcție Județene Alba a Arhivelor Naționale, pe baza documentelor din arhiva instituției, prezintă pe larg activitatea lui Ioan Ranca, din perioada amintită, numeroasele probleme și greutăți, specifice fiecărui început, ce și-au găsit soluționarea prin munca tânărului și destoinicului arhivist, concluzionând: “Cei șapte ani în care domnul Ioan Ranca a fost șeful filialei Aiud a Arhivelor Statului au fost deosebiți de dificili și au solicitat toate resursele umane pentru depășirea obstacolelor întâmpinate. Dăruirea, profesionalismul și stăruința cu care domnul Ioan Ranca și-a îndeplinit activitatea au făcut ca noi, angajații de azi ai Direcției Județene Alba a Arhivelor Naționale să beneficiem de existența în depozitele noastre și ale creatorilor de pe teritoriul fostului raion Aiud a unor fonduri bine prelucrate”.

(Va urma)

Lasă un comentariu