“Cafeaua ne face severi, gravi și filosofi” - Jonathan Swift; “Sunt produsul cafelei și al țigării. Am încetat să fumez și să mai beau cafea. Mă simt dezmoștenit, de tot avutul meu; otrava, otrava care mă făcea să lucrez” - Emil Cioran; “Nu râd niciodată, dacă nu mi-am băut cafeaua în ziua respectivă” - Clark Gable; “Mi-am măsurat viața cu lingurițe de cafea” - T.S. Eliot * Statisticile arată că, în lume, se consumă, zilnic, aproximativ 1,4 miliarde de cești cu cafea.
Cafeaua - sănătoasă, dar... băută cu măsură...
* Consumatorii de cafea sunt mai puțin susceptibili de a contracta boli letale. Studiile au arătat că pacienții cu niveluri mai ridicate de cofeină în sânge prezintă mai puține riscuri de a se îmbolnăvi de maladia Alzheimer. De asemenea, s-a descoperit că, băută cu măsură, cafeaua are rezultate pozitive la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 și protejează femeile împotriva cancerului de piele. Poate oferi protecție împotriva bolii Parkinson, bolii hepatice (inclusiv cancerul hepatic), infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral.
* “Reversul medaliei” îl constituie faptul că, adesea, cafegiii înrăiți sunt și mari fumători și sedentari.
* Cafeaua scade durerile musculare. O cafea, băută după un mic dejun bogat în proteine și exercițiile fizice de dimineață, poate reduce durerea musculară cu 48%.
* Boabele intens prăjite au mai puțină cofeină decât cele mai puțin prăjite. Aroma puternică a cafelei prăjite și culoarea mai întunecată tind să ne facă să credem că este mai “tare”. Nu este cazul. Deși primele au un gust mai bun, cele mai ușor prăjite conțin mai multă cofeină, deoarece procesul de prăjire efectiv arde mai multă cofeină.
* Cafeaua provine dintr-un fruct. Boabele de cafea nu sunt, de fapt, boabe. Sunt sâmburii unor fructe asemănătoare cireșelor, care cresc pe tufe. “Bobul” este sămânța care se găsește în mijlocul fructului și este prăjită pentru a prepara cafeaua de care ne bucurăm atât de mult. Data viitoare, când cineva îți spune să mănânci mai multe fructe, spune-i, pur și simplu, că ai consumat, deja, un fruct, în ziua respectivă.
* Potrivit unei legende, caprele au fost primele care au descoperit cafeaua. În Etiopia, în jurul anului 800 d.Hr, un păstor, pe nume Kaldi, a băgat de seamă că, după ce au mâncat niște fructe roșii din același tufiș sălbatic, caprele lui au devenit foarte vioaie. După ce a gustat el însuși fructele, a avut o reacție similară, simțindu-se “revigorat”. Ulterior, niște călugări au început să fiarbă fructele, în amestec cu grăsime animală și au constatat că miraculoasa băutură îi ajuta să stea treji toată noaptea, pentru a participa la ceremonii.
* Cafeaua reduce riscul de sinucidere și depresie, mai ales în rândul femeilor. Cercetările au arătat că femeile care au băut mai multă cafea au prezentat mai puține semne de depresie și tendințe de sinucidere. Într-un studiu, s-a descoperit că femeile care au consumat aproximativ patru cafele, zilnic, au fost cu 20% mai puțin susceptibile de a suferi de anxietate și depresie.
* Adăugarea unei lingurițe de frișcă în ceașca de cafea va împiedica răcirea acesteia. S-a dovedit că frișca se răcește cu aproximativ 20% mai lent decât cafeaua neagră și, adăugând-o în ceașcă, puteți menține cafeluța caldă puțin mai mult.
* Cafeaua crește aportul de fibre. O ceașcă de cafea contribuie cu aproximativ 1,5 grame de fibre la alimentația dvs. generală. Nu este mult, dar este ceva.
* Se spune că binecunoscutul scriitor Voltaire, obișnuia să bea 40 - 50 de căni cu ciocolată și cafea, în fiecare zi. Cu toate că porția era peste aportul zilnic sugerat de specialiști, scriitorul a avut o viața lungă și a murit la 83 de ani.
* Consumată în exces, cafeaua poate ucide. Nu, nu este o glumă. Totuși, conform studiilor, cantitatea trebuie să fie considerabilă: 80-100 de căști de cafea.
* Cafeaua devine nocivă atunci când este consumată împreună cu lapte condensat și zahăr. Acestea cresc aportul de calorii, nivelul de grăsimi saturate din organism și cantitatea de zahăr din sânge, favorizând astfel creșterea în greutate.
* Balzac obișnuia să bea până la 50 de cafele, zilnic. Mai târziu, pe măsură ce i-a crescut toleranța, mânca zaț de cafea. A suferit fizic pentru asta, afectat de crampe, dureri de stomac, dureri de cap și hipertensiune arterială, până a murit de insuficiență cardiacă, la vârsta de 51 de ani. Este autorul celebrei cugetări: “Dacă n-ar fi cafeaua, nu s-ar putea scrie, adică, nu s-ar putea trăi”.
Cafeaua prezintă, totuși, riscuri potențiale, în principal datorate conținutului ridicat de cofeină, atrag atenția cercetătorii de la Clinica Mayo. De exemplu, poate crește temporar tensiunea arterială, iar femeile însărcinate sau care încearcă să rămână însărcinate ori alăptează trebuie să fie prudente în ceea ce privește cofeina. De asemenea, aportul ridicat de cafea fiartă, nefiltrată, a fost asociat cu o creștere ușoară a nivelului de colesterol.
În concluzie, obiceiul de a bea cafea este, probabil, unul bun, și poate avea chiar și unele beneficii. Dar, dacă aveți efecte secundare, cum ar fi: arsuri la stomac, nervozitate sau insomnie, luați în considerare reducerea consumului de cafea (surse: romantichomes.com, mayoclinic.org, mentalfloss.com; foto-homegrounds.co)
