Dintr-o analiză de situație, întocmită de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Sării de Sănătate - CNEPSS - din anul 2019, aflăm date interesante în legătură cu risipa de alimente la nivel global, european și din România. Să ținem cont de faptul că risipa de alimente se face în condițiile în care cifrele celor care mor datorită subnutriției și malnutriției sunt impresionante, la nivel global. Să mai luăm în calcul și un alt aspect. Alimentele sunt produse în agricultură, unde se face un consum mare de energie materială și umană. Materia primă alimentară este depozitată, apoi livrată către beneficiari prin rețeaua comercială. O mare parte a alimentelor urmează a fi prelucrate, unde avem din nou un consum ridicat de energie materială, umană și de materii prime. Pierderile includ toate aceste costuri și consumuri de materii prime și materiale, de la producător, până la consumator. În același timp, prin alimente se transmit peste 200 de boli, la care este expusă umanitatea, fapt ce ne îndreptățește să privim lucrurile cu toată responsabilitatea. În anul 1980, Adunarea Generală ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimentației, în fiecare an, la 16 octombrie. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sărbătorește Ziua Mondială a Alimentației, aceasta fiind ziua înființării FAO, în 1945, la Quebec, în Canada. Această zi este sărbătorită în peste 150 de țări. La noi în țară, prin Legea nr.47/2016, s-a declarat ziua de 16 octombrie ca fiind Ziua națională a alimentației și a combaterii risipei alimentare. În data de 07.04.2015, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, OMS a decis să promoveze siguranța alimentației, deoarece, bolile transmise prin alimente determină decesul a două milioane de persoane, dintre care, într-o proporție însemnată, sunt copii. Alimentele pot conține bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice care sunt responsabile pentru peste 200 de maladii, de la boala diareică acută și până la cancer. Cei afectați sunt în primul rând sugarii, copiii mici, vârstnicii și persoanele cu alte patologii.
DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNAȚIONAL, EUROPEAN, NAȚIONAL
Risipa alimentară reprezintă orice aliment și/sau părți necomestibile ale produselor alimentare, care sunt eliminate din lanțul de aprovizionare cu alimente, care trebuie recuperate sau eliminate prin compostare, digestie anaerobă, producție de bio-energie, incinerare sau depozitare a deșeurilor organice. Deșeurile alimentare se produc de-a lungul întregului lanț valoric: în timpul procesului de producție și de distribuție, în magazine, în restaurante, în unitățile de alimentație publică și în gospodării. Din această cauză este foarte dificil să fie cuantificate pierderile. Pierderea alimentară reprezintă scăderea cantității sau a calității alimentelor reflectată în valoarea nutritivă, valoarea economică sau siguranța alimentară, a tuturor alimentelor produse pentru consumul uman, dar neconsumate de oameni. În Africa subsahariană, deșeurile alimentare pe persoană este mai mic de 10 kg pe an. Aceasta se ridică la 25 kg pe persoană în America Latină și ajunge la aproape 80 kg în cele mai industrializate părți ale Asiei: China, Japonia și Coreea. În Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, media este de aproximativ 110 kg, de peste 10 ori mai mare decât cea a regiunilor sărace. În lume, 850 milioane de oameni sunt subnutriți (FAO 2012), mai mult de 350 de milioane de tone de alimente bune sunt irosite în fiecare an, aproximativ 10% din cantitatea totală de alimente. În Europa se aruncă 100 milioane de tone/an, adică, până la 50% din alimentele consumabile și sănătoase produse sau 179 kg pe cap de locuitor. În clasament, risipa alimentară la nivel global este în felul următor: 1. Australia, cu 361 kg/persoană/an; 2. SUA, cu 278 kg/pers./an; 3.Turcia, cu 168 kg/pers./an; 4 Spania, cu 165 kg/pers./an; 5.Japonia cu 157 kg/pers./an
CLASAMENT EUROPEAN
1.Regatul Unit aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. 2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu arată că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, cu rol esențial între producători și consumatori. 3. Olanda a emis inițiativa “Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Inițiatorul este Task Force Circular Economy in Food, ce cuprinde un număr mare de companii, instituții de cercetare, organizații ale societății civile și organisme guvernamentale sub aceeași umbrelă. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015. 4. În Franța, problema este similară. Potrivit unui raport al Agenției Franceze pentru Mediu și Energie (ADEME), în fiecare an, 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. În Franța, deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO2, ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO2 ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. 5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spo¿ywczy, o platformă online, care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, 6. În Italia, în 2013, Ministerul Mediului a început să lucreze la un plan național de prevenire a deșeurilor alimentare, în colaborare cu Piața Last Minute, colaborator în gestionarea deșeurilor alimentare. 7. Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii Alimentației și Mediului din Spania, aproximativ 8 milioane de tone de alimente sunt risipite aici, în fiecare an, devenind astfel al șaptelea cel mai mare producător de deșeuri alimentare din UE. 8. În Belgia, doi antreprenori din Bruxelles au analizat această problemă în țara lor și au venit cu o idee inovatoare: Market Happy Hours, creat de Ludovic Libert și Aurélien Marino, pentru a înțelege mai bine ciclul de viață al produselor alimentare din supermarketuri, logistica din spatele prelucrării și manipulării, precum și ideile de îmbunătățire a pieței Happy Hours. 9. În România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. România a impus legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă, pentru că are norme care “ating” marile lanțuri comerciale, unde risipa alimentară este prea mică în comparație cu cea a gospodăriilor. Prin comparație, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol. 10. Agenția Națională pentru Alimentație din Suedia, în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului și cea pentru Agricultură, a elaborat un plan de acțiune.
RISIPA DE ALIMENTE ÎN ROMÂNIA
În România, peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice. În țara noastră se aruncă în fiecare an 2,55 milioane de tone de mâncare. Cea mai mare risipă de hrană este în mediul urban, în timp ce comunitățile rurale folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deșeurilor de orice fel, atât alimentare, cât și nealimentare. Risipa se traduce și în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi și risipă de resurse de apă, sol și energie, emisii de gaze cu efect de seră și aport la schimbările climatice, poluare (apă, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide și metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârșesc la groapa de gunoi. Un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% - fructe, 21% legume, 20% produse de panificație, 11% produse lactate și 1% carne. Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din ele pe mâncare. O parte dintre români știu că principala problemă este cantitatea de mâncare cumpărată. 39% dintre respondenții unui studiu cred că ar putea reduce risipa, estimând corect alimentele de care au nevoie, 34% și-ar dori să poată colecta selectiv deșeurile alimentare pentru a le putea recicla, iar 15% cred că le-ar putea valorifica.
Mâncarea nesigură și apa sunt legate de decesele a câte 2 milioane de persoane anual - inclusiv mulți copii. Hrana nesigură și apa ucid anual aproximativ 700.000 de copii în regiunea Asia de Sud-Est Asia. Afecțiunile alimentare sunt de obicei infecțioase sau toxice. Aceste boli pot apărea prin consumul de alimente sau de apă contaminată de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice. Agenții patogeni alimentari, cum ar fi Salmonella, Escherichia Coli sau Campylobacter pot provoca boli grave sau chiar moarte. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Exemple de alimente nesigure includ alimentele nepregătite de origine animală, fructele și legumele contaminate cu materii fecale și substanțe chimice.
