Cu 76 de voturi “pentru” și 52 “împotrivă”, Senatul a respins, miercuri, cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și a adoptat forma trimisă la promulgare, după ce Cutea Constituțională a României (CCR) a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președinte, statuând că actul normativ îndeplinește toate condițiile de constituționalitate: “Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României”, a transmis CCR într-un comunicat de presă. Ocolind (pentru a câta oară?) decizia Curții Constituționale, dl Iohannis a trimis legea înapoi la Parlament, în vederea “reexaminării” , întrucât adoptarea ei “a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul ca această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică”. În opinia Cotroceniului, o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ și, mai mult, încalcă principiul separației puterilor în stat, având un caracter pur declarativ, de natură să determine “ambiguități” cu privire la efectele pe care le-ar putea produce.
În cadrul dezbaterilor de miercuri, senatorul PSD Titus Corlățean, unul dintre inițiatori, a explicat: “Această lege nu este îndreptată împotriva nimănui - și am spus-o foarte clar, o spun cu deplin respect față de sensibilitățile reprezentanților unei minorități naționale importante din România, dar în egală măsură subliniind faptul că dacă minoritățile din România au drepturi garantate prin lege, și e un lucru foarte bun, chiar mai presus de standardele europene stabilite prin Convenția Cadru privind protecția minorităților naționale și incomparabil mai solidă decât ceea ce fac alte state europene pentru minoritățile lor, unele dintre ele chiar nerecunoscând conceptul de minorități naționale - în egală măsură și majoritatea populației, cea românească, are dreptul la marcarea simbolisticilor sale naționale (...). Statul român are dreptul să marcheze cu sobrietate - fără extravaganță, fără artificii - o zi extrem de importantă, cea a recunoașterii internaționale a unirii Transilvaniei cu România”. Senatorul a declarat că partidul său va susține adoptarea legii așa cum a fost votată la Camera Deputaților, for decizional în acest caz: “În Primul Război Mondial au căzut, potrivit statisticilor, 850.000 de soldați, ofițeri, subofițeri români pe câmpul de bătălie. În primul rând, jertfa acestor extraordinari eroi ai națiunii române a facilitat actul de la 1 Decembrie 1918 și această jertfă trebuie onorată de toată lumea. Pentru că această lege nu are nimic de-a face cu apartenența politică a unuia sau altuia. Vom susține adoptarea legii așa cum a fost ea votată în primul exercițiu parlamentar majoritar la Camera Deputaților, Cameră decizională”, a spus Corlățean, citat de agerpres.ro.
Senatorul UDMR Fehér László a criticat legea pe motiv că dezbaterea acesteia în Camera Deputaților a fost folosită pentru a “ataca comunitatea maghiară din România” și a menționat că trecutul este apanajul istoricilor, importante fiind, în prezent, identificarea și promovarea de proiecte comune. Vlad Alexandrescu, reprezentant al USR, s-a declarat “întru totul de acord” cu cererea de reexaminare a președintelui: “Unirea României se celebrează în fiecare zi și se consfințește în fiecare zi prin acțiune și prin sentimente, prin patriotism. Nu cred că este momentul să separăm într-un mod nepotrivit un diferend care a existat acum 100 de ani. Noi trebuie să mergem către inițiative comune, proiecte comune, un respect al diversității culturale, al valorilor fiecăruia (...). Prin urmare, sunt de părere că această inițiativă trebuie respinsă și sunt întru totul de acord cu cererea de reexaminare a președintelui României, și de aceea grupul senatorilor USR va vota împotriva respingerii cererii de reexaminare”.
Menționăm că actul normativ prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon, iar Guvernul și administrațiile publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, conform prevederilor legale.
Cererea de reexaminare a fost respinsă, miercuri, cu voturile senatorilor PSD și ale celor neafiliați (PMP, Pro-România, ALDE), iar împotriva adoptării legii au votat senatorii UDMR, USR și PNL.
