Ediția a XXVI-a, Izvoru Mureșului, 25-26 septembrie 2020
Lucrările sesiunii s-au desfășurat în plen și pe secțiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie și cultură românească, Colecții și colecționari, Mediul asociativ - exemple de bună practică. La ediția din acest an a sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți din peste 35 de localități din întreaga țară (București, Târgu-Mureș, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Ploiești, Baia Mare, Aiud, Reghin, Toplița, Tg. Secuiesc, Covasna, Gheorghieni, Întorsura Buzăului, Tulgheș, Vama Buzăului, Cerașu, Măieruș, Bixad, Sărmaș, Bod, Vâlcele ș.a.). Aproape jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane.
Un număr de 40 de conferențiari au participat la aproape toate cele 25 de ediții, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Alți 20 de conferențiari au participat, pentru prima dată, la ediția din acest an, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești. A fost salutat decanul de vârstă al participanților la ediția din acest an a sesiunii, venerabilul dr. Zeno Milea din Aiud - Senior al Cetății Cluj-Napoca, Cetățean de Onoare al municipiului Aiud, “omul instituție” cum a fost denumit de reprezentanții mass-media, autor a aproape 20 de volume de istorie contemporană, publicistică și de epigrame și catrene satirice -, care, cu aceeași tinerețe spirituală, a venit la Izvoru Mureșului, cu două noi cărți, și pe cea mai tânără participantă, performanta dăscăliță și publicistă - Ana Alina Ciorici Costache, din Sfântu Gheorghe, o viitoare colaboratoare a Centrului de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”.
Deși nu a fost prezentă fizic la Izvoru Mureșului, doar prin cel mai recent volum al său, Imanențe în consolidarea conștiinței de sine a neamului, participanții au transmis urarea de “La mulți ani”, cu sănătate și noi împliniri cărturărești, distinsei cercetătoare Ana Grama din Sibiu, membru fondator a așa numitului “grup de la Sf. Gheorghe”, care în luna august a împlinit o frumoasă vârstă, și au păstrat un moment de reculegere în memoria eruditului arhivist și istoric Ioan Ranca din Târgu-Mureș și a pr. Ioan Tămaș de la Vâlcele, trecuți de curând la cele veșnice.
A fost remarcată cu satisfacție participarea la ediția din acest an a sesiunii, a distinșilor sociologi, istorici, etnografi, muzeografi și arhiviști din cadrul următoarelor instituții de știință și cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, Institutul de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București, Institutul de Istorie “George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “G.E. Palade” din Târgu Mureș, Academia Oamenilor de Știință București, Arhivele Naționale Sibiu, Secretariatul de Stat pentru Culte București, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Muzeul Militar Național, Regele Ferdinand I” Filiala Iași, Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală “Petru Maior” Reghin, Centrul Cultural Toplița, Despărțămintele ASTRA Cluj, Mureș, Covasna, Harghita și Buzăul Ardelean, precum și din alte muzee, arhive, asociații culturale și participarea unor cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane.
În plenul sesiunii au prezentat comunicări deosebit de valoroase, profesorii univ. dr. Valer Dorneanu, Ion Solcanu, Valeriu Tabără, Radu Baltasiu, Ion Giurcă, Petre Țurlea și Ioan Sabău-Pop. Din tematica bogată și diversă a comunicărilor care au fost prezentate, în plen și în secțiunile de istorie, menționăm în primul rând studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de Pace de la Trianon, noi contribuții documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Diktatului de la Viena, aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, aspecte din viața și activitatea unor personalități românești de ieri și de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp și Ernest Broșteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca și Ioan Scurtu ș.a, dar și probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învățământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români și maghiari din Arcul Intracarpatic, în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieții administrative din perioada interbelică, în județul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzați și refugiați din teritoriul Ardealului cedat Ungariei, în urma Diktatului de la Viena, Trianon post Trianon (România și Ungaria la Conferința de Pace de la Paris, 1946 -1947) ș.a.
În cadrul secțiunii Sociologie s-a remarcat prezența cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din București, cu teme de larg interes, precum: sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon - analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania, precum și a cercetătorilor din Cluj-Napoca, București, Târgu-Mureș, Covasna și Sf. Gheorghe, cu teme care au abordat probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale și politice în inima Țării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita; minoritățile naționale din România de azi - drepturi și oportunități; proiecte ale unor instituții și asociații culturale pentru afirmarea culturii românești în Arcul Intracarpatic ș.a.
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
(Va urma)
