În aceste zile, când s-a anunțat, oficial, că țepii noului coronavirus se ascut și amenință viața întregii omeniri, la Bruxelles se dezbate, de zor, condiționarea acordării banilor europeni pentru redresarea economică post pandemie, de respectarea valorilor europene și a statului de drept. Reuniți în sesiune plenară, eurodeputații, după mai bine de zece ani de discuții degeaba, au de gând să adopte un „mecanism concret" în acest sens, și un alt mecanism, tot „concret", prin care să pună capăt „tendințelor autocratice și iliberale, corupției, dezinformării și acaparării statului în UE", inclusiv scoaterea din moarte clinică a celebrului articol 7 din tratatul Uniunii, un fel de „bau-bau", prin care statele mai „nărăvașe" ar putea să-și piardă unele drepturi în cadrul blocului comunitar, ba chiar să fie poftite să închidă pe dinafară ușa UE. Vizate sunt, în special, Ungaria și Polonia, aflate de mult în vizorul UE, din pricina „derapajelor" de la valorile europene: Polonia, de exemplu, „a îndrăznit" să declare o treime din teritoriul său „zonă liberă de LGBT" (homosexuali, lesbiene, travestiți etc.), compromițând, astfel, „standardele democratice", iar Viktor Orbán, printre alte numeroase păcate, i-a năpăstuit pe imigranți, barându-le, cu garduri, accesul în Ungaria, dovadă clară de „xenofobie". (Apropo, din 1989, de la căderea zidului Berlinului - 155 km, Europa a reușit să finalizeze lungimea echivalentă a șase ziduri ale Berlinului, menite, în principal, să țină departe imigranții și posibilii solicitanți de azil, potrivit The Independent.)
Intuind că, la Bruxelles… se vor vorbi discuții, înainte de a se urca în avion, premierul ungur a precizat că, orice turnură vor lua dezbaterile, poziția guvernului său este că „Europa se află acum într-o situație de criză, această criză trebuie gestionată, prin urmare, fondul special trebuie să fie accesibil cât mai curând pentru țările membre și nu se poate încetini cu dispute despre situația statului de drept", demers pe care îl consideră inoportun și prost sincronizat, inadecvat momentului de criză sanitară profundă pe care o traversează (inclusiv) Europa.
De altfel, Budapesta și Varșovia au convenit, prin miniștrii de externe Peter Szijjarto, respectiv Zbigniew Rau, înființarea unui institut comun de drept comparat, menit a evalua situația respectării valorilor europene în toate țările membre ale UE, astfel încât Ungaria și Polonia să nu fie „luate drept fraiere" în ce privește acuzațiile de încălcare a statului de drept și pentru a evita aplicarea „standardelor duble" țărilor pe care le reprezintă.
„Scopul acestui institut de drept comparat este să nu fim luați drept proști", a tranșat Szijjarto, adăugând că s-a săturat „de unii politicieni din vestul Europei, care ne folosesc ca pe niște saci de box".
Guvernul partidului Lege și Justiție (PiS) din Polonia - precum și aliatul său, guvernul ungar al prim-ministrului Viktor Orban - sunt de mult timp în vizorul UE, conducătorii lor fiind criticați pentru că subminează democrația, controlând mediul academic, ONG-urile și grupurile care militează pentru drepturile omului - acuzații respinse de cei doi oficiali. Rau a declarat că noul institut va promova dezbaterea și transparența în UE.
„O dezbatere juridică nu poate fi înlocuită cu o dezbatere politică", a spus oficialul polonez.
Reamintim că, în iulie, în cadrul unui summit al UE s-a convenit ca acordarea de fonduri din bugetul comun pentru 2021-2027, în valoare de 1.000 de miliarde de euro, precum și accesul la fondul de relansare economică, de 750 de miliarde, ar trebui condiționate de respectarea statului de drept.
Cu toate acestea, detaliile exacte nu au fost încă stabilite, Parlamentul European presând, în aceste zile, pentru condiții și mai dure decât cele convenite în vară, iar Varșovia și Budapesta amenință că își vor folosi dreptul de veto pentru orice propunere care le-ar dezavantaja, aflându-se, practic, în situația de a bloca bugetul european și planul de relansare.
Dacă disputele despre asocierea chestiunii statului de drept cu cea a bugetului împiedică punerea în funcțiune a fondurilor necesare, din cauza epidemiei de coronavirus, se pot găsi soluții la nivel interguvernamental, în afara instituțiilor Uniunii Europene, a declarat Viktor Orbán, adăugând că, astfel, fondul ar fi scutit de efectele neînțelegerilor din sânul Uniunii, iar banii ar putea ajunge rapid la țările care au nevoie de ei.
Pe de altă parte, „derapajele" constante ale Budapestei și Varșoviei îi fac pe unii oficiali din cadrul UE să se întrebe dacă poate fi refondată Uniunea fără țări „recalcitrante" precum Ungaria și Polonia.
… Ipoteză cel puțin riscantă întrucât, potrivit tratatelor în vigoare, statele membre nu pot fi împiedicate să „derapeze" și nici nu există vreo posibilitate de a le exclude din UE: mecanismul prevăzut prin „celebrul" articol 7 presupune unanimitate de voturi, or, este clar că, într-o astfel de situație, Ungaria și Polonia se vor susține reciproc, zădărnicind un eventual consens.
Pe de altă parte, notează comentatorii, nu există nicio barieră legală care să împiedice retragerea tuturor celorlalți membri din UE și apoi înființarea unei noi organizații supranaționale („Noua Uniune Europeană"?) în locul acesteia. În acest caz, actuala UE ar înceta să mai existe sau va continua să funcționeze doar ca o „carapace".
Legitimitatea instituțiilor, procedurilor și legii UE este fragilă. Dacă Ungaria și Polonia continuă să alunece către autocrație, Uniunea, în ansamblu, pierde orice pretenție democratică de autoritate, iar cetățenia UE își pierde caracterul democratic.
Luarea în considerare a re-întemeierii unei noi uniuni, din care să nu mai facă parte „țări recalcitrante", marchează un adevăr pe care puțini, până acum, au fost dispuși să-l înfrunte: UE se confruntă cu o întrebare existențială: va continua să accepte - chiar să subvenționeze - state membre din ce în ce mai autocrate, sau va face tot ce este necesar pentru a proteja valorile fundamentale ale Uniunii Europene, în componența sa actuală?
… În așteptarea unui răspuns, în ce ne privește, salutăm inițiativa creării, de către Ungaria și Polonia, a institutului de drept comparat, care va evalua situația respectării statului de drept și a valorilor europene în toate țările UE. Cu această ocazie, poate că, în sfârșit, vom afla ce înseamnă, de fapt, „stat de drept", și ce valori europene mai sunt de apărat, în afară de drepturile homosexualilor, identitatea de gen (te naști femeie și declari că ești bărbat), respectarea demnității umane și dreptul la muncă (în condiții de sclavie, pe plantațiile de portocali din însorita Sicilie și în abatoarele din sobra și democrata Germanie), lupta împotriva corupției (vezi câte destine și cariere profesionale au fost făcute praf pe vremea „anticorupționistei" doamne Kövesi), precum și alte și alte „valori inestimabile", de care abia așteptăm să ne bucurăm, în caz că apucăm sfârșitul pandemiei și ieșirea din „criză existențială" a vătafilor europeni…(surse - MTI, Reuters, EU Observer)
