Interviu cu Ciprian Turdean - consultant în managementul administrației publice, expert în implementarea investițiilor publice, achiziții publice și gestionarea serviciilor publice:
- Urmare a scrutinului din 27 septembrie, au fost mandatați noii conducători ai comunităților locale, a Consiliului Județean Mureș, aleși care au venit în fața alegătorilor cu programe și promisiuni pentru următorii patru ani. Ce părere aveți despre noile reprezentări politico-administrative din județul nostru?
- În primul rând, aș dori să mă rezum la a face câteva aprecieri doar la nivel administrativ, cu toate că și factorul politic a fost și este important, în tot acest context, mai ales că, acum, la momentul la care discutăm, se poartă negocieri politice în ceea ce privește stabilirea majorităților, la nivelul Consiliului Județean și a Consiliilor Locale. Partidele, mari sau mici, președintele Consiliului Județean și primarii își vor asuma responsabilitatea politico-administrativă pentru următorii patru ani.
- Ce noutăți pot fi în acest context administrativ?
- În primul rând, marea noutate, să-i zicem așa, este schimbarea produsă la nivelul Primăriei Târgu-Mureș, aspect care poate aduce în discuție cel puțin două chestiuni majore. Prima este generată de faptul că avem acum o conducere comună, politic asumată, prin UDMR: primar Târgu-Mureș - președinte Consiliul Județean. Știm bine faptul că, de 20 de ani, cu foarte mici excepții, “răceala” dintre cele două instituții (ca efect, zic, nu discutăm aici cauzele) au condus la stagnarea unor proiecte importante, atât ale municipiului reședință, cât și ale județului, în ansamblu. În principal, în sfera serviciilor publice: alimentări cu apă și canalizare, deșeuri, transport, cam tot ce ține de strategia zonei metropolitane, practic, nefuncționale. Un al doilea aspect este cel prin care așteptările față de noua administrație locală, de la Târgu-Mureș, sunt foarte mari, mai toată lumea care a contribuit la schimbare așteptând ca, peste noapte, poate, să devenim și noi Cluj-Napoca, Oradea sau măcar Sibiu. Practic, și pe bună dreptate, oamenii își doresc un singur mare lucru: creșterea calității vieții. Sunt mulți factori care contribuie la aceasta, cel mai important însă este cel generat de dezvoltarea economică pe o linie strategică ce a fost mereu încercată doar “pe hârtie”. O libertate reciproc asumată și o mai bună interconectivitate în acest sector poate fi o rețetă de succes. Aceasta este cea mai mare provocare, cred eu. Și așteptările pe măsură, repet.
- Ce se întâmplă cu administrațiile din județ, comune în special, care, din lipsă de fonduri, rămân în urmă cu multe servicii publice?
- Aici situația este puțin deosebită. Vorbim încă de comune, din județul Mureș, care nu beneficiază de elementara rețea de apă potabilă, vorbim de comune care nu beneficiază de rețea de gaze naturale, în general, care nu dețin o infrastructură aferentă secolului XXI, european. Sigur, cauzele sunt multiple. În primul rând, managementul destul de greoi al investițiilor publice, și aici pot să vă ofer nenumărate exemple pentru că este domeniul meu de expertiză: licitații îndelungate, probleme apărute în implementare din diverse motive, tehnice sau economice, întreruperi de finanțări sau rambursări întârziate, calitatea scăzută a muncii prestate, abilități scăzute ale celor care implementează și multe altele, nepăsare, delăsare etc. Legiuitorul, că e parlament sau guvern, aici ar trebui să modifice, strategic, radical: eliminarea reală a birocrației excesive, descentralizare, subsidiaritate, simplificarea procedurilor de obținere și gestionare a finanțărilor, în special a celor europene nerambursabile.
- Ce ziceți, pot fondurile europene nerambursabile să fie sursa principală de dezvoltare?
- Probabil că ați adresat o întrebare retorică. Sigur că pot. Însă, înainte de acesta aș dori, dacă îmi permiteți, câteva aprecieri în legătură cu “mirajul fondurilor europene” pentru comunități, legat de recent încheiata campanie electorală. Am observat la mulți candidați răspunsul unic la întrebările: cum veți asfalta, cum veți introduce apa, canalizarea, cum schimbați iluminatul public, cum îmbunătățiți transportul? Din fonduri europene. Acesta era răspunsul magic. Ei, nu e chiar așa. Pe această cale, doresc să atrag atenția multor primari noi în funcție, nu înspre a descuraja însă, dimpotrivă. Mirajul fondurilor europene nu este chiar un miraj ce se produce acum. Ne aflăm acum, în 2020, între două exerciții financiare europene: primul 2014-2020, următorul 2021-2027. Pentru primul, nu prea se mai poate aplica la finanțări, pentru al doilea, din experiență vă spun, că abia de prin 2022 dacă vor fi șanse bune. Până se vor face evaluările, contractările, licitațiile și implementările, depășim anul 2024 adică, atenție, noul an electoral cu alegeri locale. Revin la ideea menționată mai sus. Cei care sunt în măsură să simplifice accesarea și implementarea să o facă imperativ. Altă șansă nu avem.
- Cum ar trebui să arate o zi din viața unui primar de succes?
- Foarte bună întrebare. Sigur, acest aspect ține de firea fiecăruia, de modalitatea de gestionare a lucrurilor. La noi, instituția primarului ar trebui profund reformată, ca și multe alte instituții de altfel, chiar desființate unele. Sunt, spre exemplu, state unde această funcție nici măcar nu este retribuită, sau se execută pe timp parțial, primarul având și un alt loc de muncă sau altă activitate. Eu constat că la noi primarul se ocupă și de foarte multe lucruri mici administrative, și de multe ori mintea îi pleacă de la proiectele mari, strategice. Eu consider că primarul trebuie să fie despovărat de atribuțiile administrative uzuale, care pot fi îndeplinite și de funcționari publici, explicativ, adică să nu semneze toate adeverințele ce ies din primărie, generic vorbind, ci trebuie să fie cel care coordonează strategia de dezvoltare a localității, a îndeplinirii punctelor strategice principale de dezvoltare, în mod liber și independent, alături de cealaltă instituție fundamentală de decizie: Consiliul Local.
