La nivel național, Ministerul Educației și Cercetării monitorizează dinamica scenariilor de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aceasta fiind influențată de evoluția situației epidemiologice din fiecare județ. La sfârșitul săptămânii trecute, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, prin purtătorul de cuvânt, prof. Irimie-Matei Camelia, a anunțat că, în conformitate cu Adresa transmisă de Direcția de Sănătate Publică Mureș, din cauza ratei de incidență cumulată a cazurilor mai mare de 3 la 1.000 de locuitori, unitățile de învățământ din șapte localități ale județului Mureș vor funcționa în scenariul 3 (roșu) începând de ieri, 19 octombrie. Astfel, timp de două săptămâni, elevii și cadrele didactice din Târgu-Mureș, Ungheni, Cristești, Cozma, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș și Sântana de Mureș își vor desfășura activitățile instructiv-educative online. Potrivit datelor transmise de unitățile de învățământ din județul Mureș, 290 de unități de învățământ mureșene funcționează în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară; 198 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție și 101 unități de învățământ (100 - roșu incidență, 1 - roșu Covid) în Scenariul 3 (S3): participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online.
Conform Ordinului comun al ministrului Educației și Cercetării și al ministrului Sănătății nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcționare este rata incidenței cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori. Hotărârile privind scenariul de funcționare pe parcursul anului școlar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
Măsura trecerii la scenariul roșu (adaptare probabil după principiul de funcționare al semafoarelor) era oarecum anticipată, în condițiile în care și acest an școlar stă sub semnul multor incertitudini. Datorită situației epidemiologice actuale, sistemul de învățământ (și nu numai) traversează o perioadă dificilă și provocatoare. Astfel, peste noapte, cadrele didactice, categoria socio-profesională cea mai expusă, au fost nevoite să devină și experți în tehnologie, uneori prin și cu mijloace proprii. Principiile pedagogice pe care profesorii le cunoșteau deja au trebuit aplicate și online, sistemul hibrid fiind considerat dificil de o parte dintre aceștia, dar și de elevi și părinți. Adaptarea la online a fost “înlesnită”, pe alocuri, și de unii directori de școli, care au dorit să se acopere în acte, complicând birocrația deja existentă, încercând, astfel, poate, să-și păstreze sau consolideze funcția sau să “dea bine” în ochii superiorilor. Nu au făcut însă decât să zăpăcească și mai mult lucrurile, deși, poate, intențiile au fost bune, chiar dacă au uitat, luați de val, în excesul de zel, că sunt cadre didactice care predau la 3 - 4 unități de învățământ, fiecare Consiliu de administrație de la nivelul fiecărei unități de învățământ adoptând propunerile de scenarii și, implicit, schimbarea acestora, în funcție de analiza situației epidemiologice efectuate de către Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul Național de Sănătate Publică, de infrastructura și de resursele existente în fiecare unitate de învățământ. Stresul e atât de mare câteodată încât și cei mai cerebrali ajung să nu mai dea randamentul scontat. Mijloacele de protecție medicală depind în mare măsură de ceea ce fac autoritățile locale și de modul în care sunt făcute achizițiile prin Ministerul Educației.
Și cum sistemul de învățământ are repercusiuni asupra întregii societăți, afectați fiind, deopotrivă, atât cei implicați direct, cât și ceilalți, desfășurarea actului educativ online a devenit un vast subiect pentru discuții pro și contra, fiecare susținându-și părerea, mai mult sau mai puțin argumentat. Însă cu cât implicarea directă era mai mică, cu atât deveneau mai atotștiutori, mai dispuși să critice, să vină cu soluții radicale vizavi de derularea actului educativ și de ce ar trebui să facă profesorul la catedră, aflat sub ochiul critic al celor din spatele calculatoarelor. “Experții în educație” urmăresc, cu interes, desfășurarea orelor online, dar în același timp, nu pot rezolva un banal exercițiu de matematică de clasa a patra. De când munca unui învățător/profesor a devenit ingrată? De când învățământul online este tratat ca un experiment social? Cum românul se pricepe, prin tradiție, la toate, păstrând acest registru, a venit rândul actului educativ să constituie subiect al unuia dintre sporturile noastre naționale, datul cu părerea, criticând, bineînțeles.
Un rol important în gestionarea situației, alături de autorități, revine, în această perioadă, și organizațiilor sindicale, menite să apere interesele celor pe care îi reprezintă. Județul Mureș stă bine la acest capitol, prin cei doi lideri, prof. Rezi Maria - președinte al Sindicatului din Învățământ “Spiru Haret” Mureș, și prof. prof. Molnár Zoltán - președinte al Sindicatului Învățământului Preuniversiar Mureș.
Un fost ministru al Educației a susținut, recent, într-un text publicat pe Facebook, că problemele educației din România sunt reprezentate de “părinții prost educați și elevii leneși”, întrebând, totodată: “de ce vă permiteți să cereți ceva de la măria sa “sistemul educațional” când, o dată la 4 ani, votați impostori și analfabeți ca să îl conducă?”. Lucrurile nu trebuie tratate însă atât de radical. Școlile au elevi și profesori de excepție, dedicați și implicați. E necesară o abordare holistică, în situația actuală fiind necesară găsirea soluțiilor optime, prin care să se depășească această perioadă dificilă. Se impune o mobilizare generală a societății, prin care fiecare să-și aducă propria contribuție. Sloganul atât de vehiculat “Totul va fi bine” nu e căzut în desuetitudine, reprezintă un mesaj al încrederii și al speranței!
