CUM VA ARĂTA LUMEA DUPĂ EPIDEMIA DE CORONAVIRUS?

Dincolo de pierderile de vieți omenești și numărul mare de îmbolnăviri, epidemia de coronavirus va avea consecințe economice pe care încă nu suntem capabili să le cuantificăm. Coronavirusul a reușit, într-un timp extrem de scurt, să aducă o criză financiară majoră, ce va fi urmată de o recesiune globală de proporții, cu efecte mai grave decât cele ale Marii Crize din anii '30 ai secolului trecut. În România, acest lucru se suprapune și peste un climat politic extrem de fragil, cu un buget care “atârnă de un fir de ață” din cauza cheltuielilor sociale greu de suportat. Economia mondială a intrat în stare de urgență, fiind pusă în situația (multe țări și cele mai dezvoltate ale lumii) de-a opri activitatea economică, să închidă granițele, de a bloca comerțul și exporturile, încât situația economică este “comparabilă cu cea a unui război”, declara Mario Centeno, Președintele Eurogrupului. Un alt oficial al Uniunii Europene declară că UE a intrat în recesiune, “avertizând că economia blocului comunitar s-a contractat cu 5,5%”.

Nici România nu va scăpa de efectele acestei recesiuni. “Conform unor cifre recente, nu mai puțin de 74% dintre companiile participante la un sondaj Romania Business Club au declarat că vor fi nevoite să apeleze la concedieri, din cauza pandemiei”. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, susține: “Dacă estimările făcute pentru creșterea economică în UE se adeverește, o să fie nevoie de un pachet substanțial, resurse publice și private pentru a susține economia României care se va reduce în 2021 cu circa 9% din PIB”.

Cu toate mesajele (situația în prezent este critică) Guvernului care sunt optimiste, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, susținea în luna martie că România va încheia acest an pe creștere. În schimb, Comisia Europeană estima la începutul lunii mai că economia României va scădea cu 6% în 2020, iar deficitul guvernului va ajunge la 9,2% din PIB. Conform Agerpres, ministrul Finanțelor susținea în proiectul de rectificare un deficit de 6,7% în 2020. “Pentru 2021, Comisia Europeană estimează că economia României își va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, grație unui avans de 4,2%. Totuși deficitul guvernamental ar urma să crească în 2021 la 11,4% din PIB”.

România a fost în stare de urgență, acum de alertă, impuse de atacul periculosului, deocamdată fără leac, coronavirus, care s-a răspândit rapid pe tot globul. În câteva luni a atacat populația din toate țările lumii. Apărut în China, s-a extins rapid în Europa, America de Nord și de Sud, în multe alte state ale globului. Loviturile cele mai puternice le-au primit populația Italiei, Chinei, SUA, Rusiei, Spaniei, cu sute de mii de îmbolnăviri și zeci de mii de decese. Nici Germania și Marea Britanie nu stau mai bine. Urmările acestei epidemii, comparată cu un adevărat război bacteriologic, a lovit din greu economiile țărilor globului, care au pierderi financiare mari și, în consecință, s-a ajuns la încetarea activității economice. Rezultatul, milioane de salariați au fost trimiși în șomaj și în șomaj tehnic, plătiți din bugetele statelor, ca și ajutoare acordate populației rămasă fără bani, pentru a-și cumpăra hrana. Numai în SUA sunt peste trei milioane de șomeri, iar Guvernul a alocat circa 3.000 de miliarde de dolari pentru a ajuta populația rămasă fără venituri. În România, numărul persoanelor disponibilizate sau trimise în șomaj tehnic depășește un milion, mai exact spus un român din șase și-a pierdut locul de muncă, costând statul, pentru a le plăti ajutorul, circa cinci miliarde de lei, bani împrumutați de la diferiți creditori.

Analiștii economici susțin că anul 2020 va fi foarte greu, iar 2021 și mai greu pentru economie și mediul de afaceri. Consecințele vor fi tot atât de negative și asupra nivelului de trai al populației. Deprecierea cursului de schimb, creșterea inflației, a prețurilor, a deficitului, degradarea retingului de țară (influențând negativ rata dobânzilor la credite), mediul economic internațional ostil, sunt doar câțiva factori negativi cu care se confruntă economia României, din cauza coronavirusului, în 2020 și în 2021. Aceste probleme sunt și o urmare a greșelilor făcute de guvernați în 2018-2019, în 2020 amplificate serios și de efectele COVID-19.

Deficitul bugetar, în 2020, se estimează că va depăși 3,6% ca urmare a scăderii veniturilor din economie și a creșterii cheltuielilor bugetare plătite din împrumuturi de la bănci. Cursul de schimb leu/ euro s-a depreciat mult, ajungând la peste 4,8 lei/ euro, care influențează creșterea prețurilor, în mod special la alimente și medicamente, a materialelor de protecție, care se importă. Acest curs va fi greu de menținut din trimestrul doi, cu toată intervenția BNR pentru a-l menține la un nivel acceptabil, inflația și prețurile. Se estimează că în 2020 ROBOR ar putea să depășească 5%, fapt care va scumpi creditele și dobânzile la acestea. Deci, greu de crezut că PIB va crește cu 4,1% în acest an, cum estimează Guvernul, cu consecințele de rigoare asupra bugetului țării. În condițiile când ritmul economiei scade în toate țările lumii, mai ales în cele partenere, cum e Uniunea Europeană, România nu va face excepție, ci din contră. Deci, statul, Guvernul trebuie să se ocupe direct de luarea unor măsuri urgente, pentru a sprijini eficient firmele la toate nivelurile, încât acestea să nu ajungă la faliment, iar după oprirea epidemiei de coronavirus să poată relua activitatea la turația maximă, pentru ca țara să nu intre în colaps economic și financiar.

Altfel, bomba va exploda în 2021, al cărui efect îl vom suporta cu toții, care va fi cu mult mai mare decât după criza din 2008-2009. Guvernul Orban a semnalat consecințele măsurilor populiste care vor avea efecte catastrofale asupra finanțelor și a bugetului României. Însă, e greu de crezut că va risca în așa fel încât să-și piardă, împreună cu partidul pe care-l conduce, capitalul politic, și așa în scădere, într-un an electoral, dacă parlamentarele vor mai avea loc din cauza epidemiei de coronavirus, ajunsă la gradul 7, ca urmare a reducerii, zi de zi, a numărului persoanelor vindecate, infectate și decedate. Grav este că, tot mai mulți medici, personal sanitar aflați în linia întâi în lupta cu virusul ucigaș s-au îmbolnăvit, îngreunând periculos de mult activitatea de tratare a bolnavilor - exemplu Spitalul Județean din Suceava, București etc.

În concluzie, Guvernul a luat măsuri de austeritate, dar gradual, dacă populația va înțelege starea de degradare a economiei românești, după învingerea virusului ucigaș, încât efectul mai puternic al măsurilor va fi simțit în anul viitor când prioritatea numărul unu va fi investițiile, redresarea economiei, și astfel întoarcerea la muncă a celor disponibilizați. Drept urmare a creșterii puternice cu 31% a epidemiei, peste un milion de români și-au pierdut locul de muncă, iar 31% dintre români au ajuns să trăiască la limita sărăciei, doar Bulgaria stă mai rău cu 32%, comparativ cu celelalte țări din UE. Pe plan mondial, din cauza pandemiei s-au îmbolnăvit peste 40 de milioane de oameni și peste un milion au decedat.

Cu certitudine, după învingerea epidemiei (și prevenirea ei) cu vaccinul care e pe cale să se realizeze, lumea și mediul de afaceri vor arăta cu totul altfel, ca și relațiile între țări, guverne, oameni, “uitându-se de globalizare”, sperăm că bogații (atât financiar, cât și țările mari) vor înțelege și accepta noua ordine mondială.

 

Lasă un comentariu