“JUSTIȚIA PRIN OCHII TINERILOR”

Distribuie pe:

CU OCAZIA ZILEI EUROPENE A JUSTIȚIEI CIVILE, CONCURS ONLINE DE ESEURI

Cu ocazia Zilei europene a justiției civile, sărbătorită în 25 octombrie, Tribunalul Mureș a organizat un concurs online de eseuri, având ca temă “Justiția prin ochii tinerilor”, în scopul de a-i aduce pe aceștia cât mai aproape de actul de justiție și de a fi observat modul lor de percepție asupra sistemului judiciar. Competiția s-a adresat elevilor din județul Mureș și s-a desfășurat pe două secțiuni: clasele IV-VIII și IX-XII. S-au înscris 18 elevi.

Comisia de jurizare a lucrărilor a fost formată din magistrați ai Tribunalului Mureș - Marilena Burețea, judecător la secția civilă, Camelia Rodica Greabu, judecător la secția penală și Maria Ristache, judecător la secția contencios administrativ și fiscal, precum și jurnaliști ai mass-media mureșene: Dorina Matiș - jurnalist al Agenției de Presă Agerpres, și Letiția Bota, redactor la cotidianul “Cuvântul liber”.

În aprecierea eseurilor s-a urmărit, în principal, modul de abordare a temei, originalitatea și cursivitatea lucrării, prezentarea opiniei personale și argumentarea punctului de vedere al tinerilor autori. De asemenea, a fost importantă și respectarea regulilor gramaticale.

La secțiunea claselor IV-VIII, eseul care a întrunit cel mai mare punctaj a fost cel realizat de Mărăcine Alisia, elevă în clasa a IV-a A, la Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș, iar la secțiunea claselor IX- XII cel realizat de Kelemen Cristina, elevă în clasa a XII-a A, la Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” din Târgu-Mureș.

Lucrările câștigătoare la ambele secțiuni vor fi publicate și pe portalul Tribunalului Mureș, secțiunea “Informații de interes public”.

Tribunalul Mureș dorește să mulțumească elevilor care au participat la acest concurs pentru interesul arătat și pentru munca depusă, precum și profesorilor îndrumători și reprezentanților presei locale pentru colaborare.

Ne deschidem virtual porțile, în acest an, și punem la dispoziția tuturor persoanelor interesate - cetățenilor, profesioniștilor dreptului, studenților și auditorilor de justiție, în format electronic, materialele de informare, precum și ghidurile elaborate și adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, care pot fi accesate pe portalul instanței.

Judecător TEODORA ALBU, vicepreședintele Tribunalului Mureș

Expert VERONICA ȚAMBREA

 

JUSTIȚIA PRIN OCHII ELEVILOR

Motto: “Justiția este stăpâna și regina tuturor virtuților.” (Cicero)

Eu sunt o fetiță de numai zece ani, iubitoare de tot ce e frumos, drept și bun, pasionată de lectură și dornică să cunosc lumea în care trăim, așa cum este ea prezentată în lumea poveștilor. Pentru mine, a citi o carte e ca și cum aș săpa în cău-tarea unui diamant, care, atunci când îl găsesc, mă îmbogățește, transformându-mă într-un om de va-loare. Și acel diamant, descoperit prin lectură, este morala acelei cărți.

Aproape în toate cărțile pe care le citesc, mă întâlnesc cu justiția, deoarece mereu există câte un personaj negativ, care face rău și care trebuie judecat și pedepsit după dreptate. Daca bine-mi aduc aminte, printre primele povești auzite de la draga mea mamă, care mă învață ce e bine și ce e rău în viață, a fost “Scufița Roșie”. Încă retrăiesc și acum fericirea pe care am simțit-o atunci, la trei anișori, când am aflat că lupul cel rău a fost pedepsit, în mod just, pentru că a mâncat-o pe bunicuța și pe Scufița Roșie.

Cu justiția m-am întâlnit în multe alte povești, pe care le cunosc încă de la grădiniță: “Capra cu trei iezi”, “Cei trei purceluși”, “Albă-ca-Zăpada”, “Povestea unui om leneș” și altele. Dar nu numai în basme și povești binele învinge răul, ci și în cărțile pe care le devorez la vârsta de acum, multe cuprinzând povești reale din viață, observ același lucru, și anume, că legile justiției aduc dreptate în lume. De exemplu,

în cartea “Minunea”, de R.J. Palacio, băiețelul Auggie, care s-a născut cu o malformație, era batjocorit și respins de colegii săi, suferind o mare nedreptate, însă domnul director a intervenit cu justiția, și i-a sancționat pe unii dintre hărțuitori.

Justiția a existat încă din cele mai vechi timpuri. Simbolul justiției este reprezentat prin statuia zeiței Themis, în chip de femeie severă, legată la ochi, ținând in mână o balanță și în cealaltă o sabie. Eșarfa care acoperă ochii zeiței, sugerează că judecătorul este singur cu conștiința sa în fața legii și judeca corect; balanța din mâna stânga a zeiței sugerează că judecătorul trebuie să pună pe cântarul justiției toate probele și să lase ca balanța, să arate dreptatea. Sabia din mana dreaptă arată hotărârea justă și fermă a judecătorului .

Justiția a fost și este foarte importantă în orice vreme și în orice țară. Fără legile justiției, lumea nu ar putea să funcționeze. Cu alte cuvinte, fără justiție ar fi haos în lume. Există legi pentru orice domeniu: familie, școală, circulația rutieră, pentru ca acestea să funcționeze bine, corect și organizat. De respectarea regulilor justiției se ocupă oameni ai legii, precum: polițiști, judecători, avocați, procurori. Pentru că există justiție, fiecare ființă este protejată, atât adulții, copiii, cât și animalele. Dar nu numai atât, există legi și pentru protecția mediului înconjurător și, astfel, toată lumea are parte de dreptate.

Ce bine că există justiție în lume! Mă simt protejată, iar copilăria mea este fericită.

MĂRĂCINE ALISIA, clasa a IV-a A Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș

Profesor coordonator: POP NINA

 

JUSTIȚIA, MANUALUL DE UTILIZARE AL SOCIETĂȚII

De când eram mică, stăteam adesea alături de bunicul meu, care citea ziarul sau se uita la știri. Eram curioasă despre ce vorbeau oamenii mari, îmbrăcați în costum și cu o privire serioasă. Auzeam tot felul de cuvinte noi și greu de înțeles, care nu se potriveau în niciun context pe care eu îl cunoșteam. Îi puneam foarte multe întrebări bunicului meu: “De ce sunt așa serioși și nu zâmbesc deloc?”, “Ce înseamnă legislația?''. Răspunsul pe care îl primeam era mereu același: “O să afli când o să crești mare”.

Într-o zi, o știre despre o grupare de hoți care jefuiseră o bătrânică a fost prezentată la televizor. Moderatoarea susținea ferm și convingător că justiția va face dreptate în acest caz, iar hoții vor fi pedepsiți. Atunci l-am întrebat pe bunicul meu ce este justiția. Conștient de imensa mea curiozitate, acesta mi-a răspuns: “Gândește-te la corpul tău, el este coordonat de creier pentru a face anumite acțiuni: să îți miști mâna, să clipești, să zâmbești sau să vorbești. Iar cu ajutorul simțurilor, acesta știe că: focul e fierbinte și nu e voie să îl atingi pentru că te arzi, pe șosea trece o mașină în viteză și nu e voie să traversăm, pentru că mașina ne poate lovi, mâncarea e stricată și atunci nu e bine să o mâncăm, pentru că ne vom îmbolnăvi. Așa este și justiția: ea este creierul societății, ne coordonează prin intermediul legilor, care sunt asemenea simț urilor, să facem lucrurile corect, chiar dacă noi, instinctual, am vrea să facem altceva. La fel ca simțurile, legile, trebuie urmate, altfel intervine haosul. Dar să fii sigură că, dacă vei respecta legile, vei avea o viață bună, iar în cazul în care cineva nu va respecta legea și îți va face ceva rău ție, justiția îl va pedepsi și tu o să fii în siguranță.”

Ceea ce am înțeles eu atunci din explicația bunicului a fost că e important să respectăm legile pentru a nu fi pedepsiți și că trebuie să mă simt în siguranță, pentru că justiția mă va apăra. Dar, pe măsură ce creștem, întâlnim tot mai des aceste noțiuni de justiție sau lege, la orele de educație civică, sociologie, filosofie, literatură, iar acum sensul explicațiilor date de bunicului meu a prins mult mai mult contur. Existența legilor îmi dă senzația unei vieți sigure, a restabilirii ordinii atunci când ești nedreptățit. Datorită justiției, societatea funcționează organizat, în afara haosului creat de anarhie. Legile sunt “manualul de utilizare” al societății, ele ne învață cum să trăim împreună, deși societatea este compusă din indivizi diferiți, cu nevoi și așteptări deferite, acceptând că suntem parte a unui sistem, dar având asigurată libertatea individuală. Legile păstrează organizarea și echilibrul puterilor în stat. Justiția este creată de oameni pentru oameni, ea conduce lumea alături de cele trei puteri în stat. Puterea legislativă se ocupă de aprobarea și elaborarea legilor, în funcție de necesitățile oamenilor din statul respectiv. Puterea judecătorească se asigură că legile statului sunt aplicate și interpretate corect. Și puterea Executivă, care se ocupă cu implementarea legilor în practică și cu administrarea birocrației în stat.

Justiția este bazată pe obiectivitate, este egală pentru toți, ceea ce înseamnă că nimeni nu este mai presus de lege, iar în fața justiției nu contează etnia, religia, statutul social sau financiar ori orientarea politică sau sexuală. Ea este formată din instanțe care se asigură de acest lucru și garantează dreptatea: Înalta curte, Curtea de apel, Tribunalul sau Judecătoria, acestea sunt locurile unde tu poți fi îndreptățit, iar vinovații, care au încălcat legea, pedepsiți.

Și literatura noastră păstrează cu drag ideea dreptății date de legea scrisă și imparțialitatea acesteia: în volumul de povestiri “Hanu Ancuței”, de Mihail Sadoveanu, povestirea care deschide volumul, “Iapa lui Vodă”, subliniază încrederea în lege și puterea acesteia. Un simplu om se va judeca pentru pământul său cu însuși domnitorul. Și va câștiga, deoarece justiția “e oarbă”, nu ține cont de nimic altceva decât de adevăr.

Așadar, siguranța pe care am primit-o în momentul în care bunicul mi-a explicat ce este justiția am păstrat-o mereu în sufletul meu, iar acum, că am crescut, sunt cel puțin la fel de încrezătoare în puterea legii și a justiției.

KELEMEN CRISTINA, clasa a XII-a A, Colegiul Național Pedagogic Mihai Eminescu” Târgu Mureș, prof. coordonator - Iliescu Gabriela

 

Lasă un comentariu