Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale românești, a fost înscrisă în inventarul național al elementelor vii de Patrimoniu Cultural Imaterial (PCI), acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO.
“Înscrierea în PCI este doar un prim pas, procesul de înscriere în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO fiind demarat, în cadrul unui dosar multinațional, la care participă 10 state. Înscrierea în patrimoniul UNESCO va permite o mai bună punere în valoare a dimensiunii economice și sociale a acestui fenomen cultural viu și adoptarea unor măsuri care să permită transmiterea sa către generațiile viitoare.
Transhumanța carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic și ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spații de pășunat, schimbul de elemente culturale între indivizi și comunități, apariția de drumuri comerciale, înființarea de noi așezări, crearea de toponime și antroponime, contribuind astfel la menținerea unității poporului român.
În pofida declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit în ultimele decenii, această ocupație cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din zonele montane, ce conservă trăsăturile unei economii pastorale alcătuită pe parcursul secolelor.
Astăzi, transhumanța reprezintă un ansamblu complex de practici și cunoștințe ce privesc animalele, pășunatul la altitudine, meșteșugurile și produsele stânei, comunitatea pastorală și ritualurile ei, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale.
Conservarea acestui fenomen încă viu va permite transmiterea către noile generații a unui bagaj extrem de complex de practici, cunoștințe și ritualuri pastorale legate de relația om-animal-natură.
Păstoritului transhumant creează premisele necesare pentru o mai bună punere în valoare a produselor stânei, însoțirea turmelor în transhumanță putând constitui o experiență turistică inedită, drumurile transhumanței digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanței pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat.
În prezent, transhumanța în România se realizează în Muscel, Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Covasna, Săcele-Brașov, Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Perișani, Mărginimea Sebeșului, Vrancea, Nucșoara, Depresiunea Petroșani și Depresiunea Sângeorz Băi”, afirmă MADR, într-un comunicat de presă.
