Glomerulonefrita acută, febra reumatică, abcesul peritonsilar (care necesită tratament chirurgical), sinuzita, otita medie, meningita și endocardita sunt cele mai grave complicații ale anginei streptococice netratate. Acestea pot apărea chiar și la un interval mai mare de timp de la momentul îmbolnăvirii.
Durerile musculare, cefaleea și, mai ales, inflamarea gâtului și răgușeala sunt cele mai frecvente simptome în cazul răcelii. Însă, când durerea de gât îngreunează deglutiția, radiază spre urechi, apar frisoanele și starea febrilă, când ganglionii limfatici devin dureroși, putem suspecta că nu este vorba despre o simplă răceală. Dacă aceste simptome persistă mai mult de trei zile, iar uneori se și intensifică, putem lua în calcul o infecție bacteriană a amigdalelor, adică o angină.
În acest caz, se recomandă repausul și urmarea unui tratament prescris de către medic. Fiind o boală infecțioasă, trebuie să avem în vedere protejarea celor apropiați, așadar se impune izolarea.
Cum se transmite angina streptococică?
Angina streptococică se transmite pe cale aeriană, cel mai frecvent prin contact cu persoana bolnavă. Ne putem îmbolnăvi la serviciu, la școală, în mijloacele de transport în comun, acolo unde există multe persoane în spații neventilate. Când dăm mâna cu un bolnav, folosim același telefon, atingem clanța sau mânerele din mijloacele de transport în comun, suntem expuși la pericolul îmbolnăvirii. Cea mai ușoară metodă de a ne proteja împotriva bacteriilor și virusurilor este igiena mâinilor. Dezvoltarea bolii este favorizată de imunitatea scăzută a organismului care, în timpul iernii, duce la lipsă de vitamine, căldură și soare, la care se adaugă vremea schimbătoare, care ne creează dificultăți în a ne îmbrăca mereu corespunzător, așadar corpul se răcește sau se supraîncălzește, ori ni se umezește încălțămintea, iar picioarele ne îngheață.
Uneori, angina însoțește și alte boli virale și bacteriene, precum mononucleoza infecțioasă, zona zoster, rujeola, rubeola sau oreionul.
Bacterii sau virusuri?
În aproape 70% din cazuri, anginele sunt cauzate de virusuri. Acestea debutează brusc, cu inflamarea gâtului, stări febrile și cefalee. Însă, când durerea de gât nu permite înghițirea salivei, apar durerile musculare, sau chiar de stomac, amigdalele dezvoltă focare de puroi - avem de-a face cu angina bacteriană. Acest tip de angină este infecțioasă, iar perioada de incubație este de 2-3 zile. Amigdalele sunt umflate și acoperite de un strat gros de puroi și frecvent apar dureri ale ganglionilor limfatici mandibulari și submandibulari. În proporție de până la 95% din cazuri, un exsudat faringian de rutină va arăta că boala este cauzată de streptococi purulenți.
Indicații terapeutice
Angina virală se tratează de regulă simptomatic, fără antibiotic. Medicul poate recomanda aspirină sau derivate, tablete pentru gât, siropuri, infuzii de plante, precum salvie sau mușețel, aerosoli cu acțiune antiseptică sau cu ușor efect anestezic. Se pot administra și substanțe antiinflamatorii și analgezice. De asemenea, sunt importante și suplimentele alimentare pentru întărirea sistemului imunitar.
Pe de altă parte, angina bacteriană trebuie tratată cu antibiotic, deoarece poate avea consecințe negative asupra organismului. Streptococii produc minimum 20 de compuși toxici care distrug țesuturile. Tratamentul acestui tip de angină durează cel puțin două săptămâni, timp în care bolnavul trebuie să stea în pat, pentru a nu suprasolicita organismul. Este indicat să se consume foarte multe lichide, de exemplu ceaiuri, iar pe ganglionii limfatici măriți se pot aplica frecvent comprese calde.
Angina trebuie tratată cu seriozitate, iar tratamentul trebuie dus la bun sfârșit, chiar și după cedarea simptomelor acute ale bolii. La sfârșitul terapiei se recomandă analize de sânge de bază, urină și EKG, pentru a ne asigura că boala nu a dat naștere unor complicații ascunse.
Când angina se repetă des și este acută, medicii pot recomanda pacientului îndepărtarea amigdalelor, însă nu trebuie să luați o decizie pripită cu privire la această intervenție, întrucât amigdalele reprezintă un centru important al sistemului imunitar uman.
