MAGHIARII DIN TRANSILVANIA NU ACCEPTĂ VECINI ROMI SAU MUSULMANI!

Distribuie pe:

O anchetă realizată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) din Cluj-Napoca, dată recent publicității, arată că maghiarii din Transilvania nu își doresc vecini imigranți, cum ar fi romi sau musulmani.

Potrivit studiului, un procent de 54% dintre maghiarii din Transilvania nu ar accepta vecini imigranți. Ancheta sociologică a fost realizată pe un eșantion reprezentativ, într-un context comparativ la nivel internațional, în premieră pentru institutele de cercetare socială din această zonă a țării.

Rezultatele privind atitudinile maghiarilor din Transilvania trebuie interpretate în contextul crizei refugiaților din 2015, ce a dus la un discurs dominant antiimigrație și antiimigranți în statele Europei de Est, și mai ales în Ungaria.

Respondenții au fost întrebați în ce măsură ar accepta să aibă ca vecin persoane de altă rasă, imigranți, romi, respectiv musulmani. Procentul celor care ar refuza un vecin din categoriile menționate arată că 54% nu ar accepta să aibă vecin imigrant, 52% - vecin rom, 42% - vecin musulman, și 38% - vecin de altă rasă. De asemenea, maghiarii din Transilvania au exprimat cele mai negative păreri despre consecințele pe care le are migrația asupra dezvoltării.

“Atitudinea împotriva imigranților poate avea la bază mai multe componente, cum ar fi imaginea concurenței pe piața forței de muncă, așa-numitul șovinism al bunăstării și, respectiv, teama de riscurile ce ar putea să apară sub aspectul siguranței și al securității.

România înregistrează valori moderate în contextul țărilor est-europene, iar Ungaria valori mai ridicate. Maghiarii din Transilvania se apropie și de această dată mai mult de Ungaria, însă valorile înregistrate nu sunt cu mult mai mari decât în cazul Ungariei. Explicația ar fi că atitudinile antiimigranți sunt formulate în termeni culturali în comunitatea maghiară”, explică autorii studiului.

La întrebarea dacă sunt de acord sau nu ca imigranții să își păstreze obiceiurile și tradițiile specifice, au fost înregistrate ponderi relativ egale de răspunsuri afirmative, respectiv dezaprobatoare.

*

Ancheta sociologică s-a desfășurat înainte de debutul epidemiei de Covid-19, fiind pentru prima dată când s-a concentrat pe eșantioane reprezentative ale minorităților, în cazul de față minoritatea maghiară din Transilvania și minoritatea suedeză din Finlanda. (L.P.)

Lasă un comentariu