CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI (CEDO) SISTEMUL ROMÂNESC DE BACALAUREAT NU ÎI DISCRIMINEAZĂ PE ABSOLVENȚII ȘCOLILOR CU PREDARE ÎN LIMBĂ MAGHIARĂ

Distribuie pe:

Acțiunea unui grup de elevi din Harghita, aparținând minorității maghiare din România, care au reclamat presupusa discriminare la examenele finale de liceu, prin includerea probei de limba română la bacalaureat, a fost respinsă la CEDO.

Cazul “Adam și alții împotriva României” se referă la presupusa discriminare la bacalaureat a elevilor aparținând minorităților naționale care studiază la școală în limba maternă.

Cei șase elevi s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că au fost obligați să susțină, în aceeași perioadă scurtă a examenelor finale de liceu, și două probe suplimentare - oral și scris - de evaluare la limba și literatura română. În motivarea plângerii se menționează că probele pe care trebuiau să le susțină în limba română au fost foarte dificile, astfel că elevii maghiari au avut mai puțin timp decât elevii români pentru a se pregăti pentru examene sau pentru a se odihni între probe; în consecință, au avut mai puține șanse de succes la bacalaureat față de colegii lor români.

Cei șase - Adam, Petres, Bakos, Ambrus, Forika și Maxem - au picat de trei ori Bac-ul în sesiunile din 2017 și 2018.

În fața Curții de la Strasbourg, reclamanții au fost reprezentați de D.A. Karsai, avocat care practică în baroul din Budapesta. Guvernul român a fost reprezentat de O.F. Ezer, din Ministerul de Externe. Cererile celor șase cetățeni români de etnie maghiară au fost declarate admisibile cu vot majoritar, trei magistrați din complet având păreri divergente, apreciind că ele nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate. Curtea a deliberat în 10 martie, 12 mai și 1 septembrie 2020, decizia fiind anunțată în 13 octombrie. Între cei șapte judecători s-a aflat și Iulia Moțoc, care a apreciat că cererea este inadmisibilă.

În timpul dezbaterilor, a fost invocat un caz similar, judecat în instanțele din România; ZIA, tatăl unui elev etnic maghiar care a căzut la bacalaureat, a reclamat în 2014 aceleași motive de discriminare - examenele la română - drept cauză a insuccesului școlar. El a pierdut procesul și toate căile de atac, Curtea Constituțională dând o interpretare speței, în 2015, reiterând faptul că Legea fundamentală - Constituția - garantează dreptul persoanelor care aparțin unei minorități de a-și păstra identitatea colectivă prin utilizarea limbii lor materne, acest drept fiind legat de obligația integrării în societate, în general, prin învățarea limbii oficiale.

Reclamanții au căutat să-și prezinte eșecul școlar prin nefinalizarea studiilor liceale cu bacalaureat, ca un caz general, o “suferință” și a celorlalți etnici maghiari care au picat examenul din cauza probei la limba și literatura română. Curtea a respins această tentativă de generalizare, menționând explicit, în Hotărâre, că “simplul fapt că și alții ar putea fi potențial afectați de măsurile reclamate nu este un element care ar califica cererile actuale ca fiind un actio popularis”.

Cauza “Adam și alții împotriva României” intră în jurisprudența europeană cu un verdict explicit privitor la încercările de a eluda de către elevii unei minorități probarea prin examen a cunoștințelor de limbă oficială a statului. CEDO a reținut în Hotărârea emisă și difuzată că “examenele suplimentare sunt o consecință inevitabilă a alegerii voluntare de studiu într-o limbă minoritară”. Mai mult, Curtea de la Strasbourg subliniază că “este demn de remarcat că, din 2016, autoritățile au început să ia măsuri pentru alinierea curriculei școlare pentru minoritățile naționale, dezvoltând împreună cu reprezentanții comunității maghiare manuale de limba și literatura română concepute special pentru elevii maghiari”.

Referitor la programul examenului de bacalaureat, cu două probe suplimentare, Curtea nu este convinsă că acesta a impus o solicitare excesivă reclamanților. În anii de referință, programul de examene s-a desfășurat cu termene largi, de la 9 zile la 25 de zile, neplăcerile suferite de reclamanți nu au fost semnificative, astfel încât să aducă atingere pragului din articolul 1 al Protocolului nr. 12 al Convenției. Considerațiile judecătorilor CEDO, reflectate în motivarea Hotărârii, sunt “suficiente pentru a concluziona că nu a existat o violare a articolului 1 din Protocolul nr. 12 al Convenției”.

Curtea este convinsă că nu există nimic în cauză care să îi permită să concluzioneze că reclamanții au fost privați în practică de o alegere reală de a primi educația în limba lor maternă sau că statul avea o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții”, se arată în Hotărârea CEDO.

Potrivit MTI, tinerii au depus plângere la CEDO în urma unui apel al Fundației Szekler Monitor, după ce Zsolt Árus, președintele fundației, a pierdut procesele din România pe care le-a intentat pentru fiica sa, în probleme similare, iar cererea sa, depusă la Strasbourg, nu a fost acceptată de către instanță. Reclamanții s-au plâns de faptul că absolvenții școlilor cu predare în limba maghiară au trebuit să promoveze două examene în plus față de cei care studiază în limba română. Potrivit tinerilor, acest lucru îi dezavantajează, pentru că universitățile iau în considerare și rezultatele de la bacalaureat atunci când decid cine poate fi admis la cursurile lor, în contextul în care, prin ratificarea convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, România s-a angajat să ofere condiții de concurență echitabile tuturor cetățenilor săi.

Instanța europeană a recunoscut faptul că reclamanții au avut de promovat două examene în plus față de cei care studiază în limba română, dar a considerat că acest lucru este o consecință directă și inevitabilă a deciziei lor conștiente și voluntare de a studia într-o altă limbă decât limba română și că statul român le-a acordat o astfel de oportunitate. Instanța a constatat că legea recunoaște un drept, dar nu impune o obligație ca elevii aparținând unei minorități naționale să studieze în limba lor maternă.

Zsolt Árus a comentat verdictul printr-o postare publicată pe blogul său. În opinia sa, instanța nu a citit cu atenție datele statistice furnizate de Guvernul României, deoarece acestea arată în mod clar că absolvenții școlilor cu predare în limba maghiară promovează într-o proporție mai mică examenul de bacalaureat și că majoritatea înregistrează un eșec tocmai la examenul de limba și literatura română.

Árus a declarat că acest verdict nu poate fi acceptat și că organizația pe care o reprezintă se va adresa Marii Camere a CEDO, pentru a solicita revizuirea sentinței.

 

Lasă un comentariu