MINTEA, ENIGMA ȘI... GÂNDUL BUN

*“Mintea omului contemporan s-a întors către făpturi cu o dispoziție idolatrăși luciferică de nereținut. Când mintea omului nu se află în contemplare cu Dumnezeu, se face ori demonică ori animalică. Depinde de ce bagi în moara ei să... macine... adică gândurile venite în minte, bune sau rele”.

***

*“Dumnezeu ne permite să fim față în față cu El, dar nu prin enigme. El se apropie de cei care merităși se identifică cu ei, ba chiar se întrupează în ei, astfel că, la rândul lor, ei sălășluiesc (locuiesc) cu trup și suflet în el”.

***

*“Maica Domnului, ea, singură, este reazim și mângâiere pentru toți, ascultatăși văzută de toți și conlucrând în tot felul la vestirea Evangheliei, arătând, astfel, în minte și cuvânt, o viațăși conduită extrem de luptătoare. Ea este sprijin pentru întreaga omenire”.

Grigore Palama (1296-1359), arhiepiscop de Tesalonic, călugăr la Muntele Athos, scriitor bisericesc, unul din cei mai mari teologi ai ortodoxiei, rămas în istorie datorită implicării sale în apărarea isihasmului, care înseamnă calm și liniște. Datorită acestei implicări, isihasmul mai poartă numele de Palamism. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană, dar și implicații filosofice și antropologice profunde. Mama și cele două surori devin și ele călugărițe. Între 1318-1326, se află la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, sub îndrumarea părintelui Nichifor. După moartea acestuia, trece pe la Mănăstirea Lavra iar, mai apoi, la schitul Glossa, unde de la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii. Se preoțește și trăiește, împreună cu 12 călugări, o viață de ascet: timp de cinci zile trăia în munte în post și rugăciune, iar două zile coboară între frați, slujind Sfânta Liturghie. În anul 1347, Părintele Grigore Palama este hirotonit Arhiepiscop la Tesalonicului. După mai multe polemici pe tema isihasmului, Sinodul Bisericii Ortodoxe declară isihasmul drept doctrină oficială, iar în 1386 Grigore Palama este canonizat sfânt. Opera lui este una vastă, cuprinzând lucrări dogmatice, teologice, polemice, și o operă cuprinzând trei trilogii ale isihasmului.

Autor de citate:

- “Rugăciunea este lucrarea lui Dumnezeu în om, prin care se stabilește legătura de iubire între om și Dumnezeu”.

- “Pocăința înseamnă a urî păcatul”.

- “Slujirea persoanelor să treacă înaintea deținerii de bunuri”.

-”Alt lucru este să vorbim despre Dumnezeu și alt lucru este să ne întâlnim cu Dumnezeu”.

- “Postul acela este adevărat care este prezent în toate, pe toate le curățește și pe toate le vindecă”.

P.S. Ion Slavici (1848-1925), scriitor și publicist: “Omul adevărat nu poate decât să fie bun în toate privințele, deci este totdeauna bine intenționat și cu gânduri bune, căci el n-a fost făcut ca să strice, ci ca să desăvârșească ordinea universului. Una din marile mulțumiri ale vieții e să te ști om bun și întru toate de a viețui. Cu o inimă bunăși curată treci prin viață fără să simți greul ei, mereu voios, fiindcă acel ce jignește pe ceilalți, prin faptele sale, își face însuși viața nesuferită”.

Lasă un comentariu