Motto:
O băbuță-țărăncuță mi s-a plâns, spunându-mi:
“Domnule gazetar, așa s-o făcut lumea asta de rea că dimineața mă mir că se mai face zâuă”!
1. Am cutreierat întristat, mânios, supărat și revoltat ulițele mai multor sate de pe frumoasa, și, cândva, mănoasa vale a Târnavei Mici și am văzut, între Bălăușeri și Sub Pădure-Târnăveni, cum copiii și nepoții celor care au fost și nu mai sunt, au vândut casele, gospodăriile și pământurile părinților și bunicilor unor oameni nu numai nevrednici, dar și urâți la chip precum foamea. 2. Primele două mari cadouri pe care Dumnezeu le oferă omului, după ivirea lui în lume, sunt viața în sinea ei și farmecul copilăriei. Cel dintâi cadou începe de la naștere și durează până la moarte, iar copilăria până când omul devine părintele propriilor săi copii, cu care se prinde în joacă. Urmată de cea cu nepoții și strănepoții. Și să nu uităm că până și moartea este tot o joacă. Și se cheamă: “De-a ascunselea”. 3. Citiți ce a rezultat “plagiind” discursul intitulat “Laudă țăranului român”, rostit de romancierul Liviu Rebreanu, la primirea titlului de membru al Academiei Române (29 mai 1940). Că țăranul e începutul și sfârșitul oricărui popor. Că țăranul român nu pleacă nicăieri. Nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde pleca pentru că ar trebui să ducă cu el, tot ce are mai de preț: pământul moștenit de la străbunii săi înaintași. Dar și tot ceea ce îi este cel mai drag și sfânt: mormintele părinților și bunicilor, casa, biserica și școala în care a deprins a desluși primele slove scrise. De fapt, țăranul n-are nume, pentru că el știe să facă orice lucru în gospodăria lui. El nu este nici clasă socială, nici breaslă meșteșugărească, nici funcție, ci poporul însuși. Omul român. Pentru toată lumea, țăranul este sinonim cu România. Țăranul a rămas Român și sub barbarii cei vechi și sub contropitorii ceilalți. El n-are unde să-și mute nici bogăția și nici sărăcia. De aceea e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului național. Numai pentru că am fost neam pașnic de țărani am putut să ne păstrăm ființa și pământul.
