IZOLETE ȘI BANI PENTRU AGRICULTURĂ

Distribuie pe:

Au trecut 13 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, perioadă în care agricultura a beneficiat de milioane de euro, bani destinați implementării progresului agricol și dezvoltării rurale.

Rezultatele se văd în ultimii ani, prin apariția unei noi categorii sociale, fermieri profesioniști, instruiți, capabili să aplice în practică tehnologii moderne. Județul Mureș a fost și rămâne un posibil etalon în dezvoltarea unui sector strategic pentru siguranța alimentară a populației. În acest an, cu toate vicisitudinile climatice, mulți fermieri au realizat producții de 7.000-8.000 kg/ha grâu de toamnă, 12.000-15.000 kg/ha porumb boabe, 60-70 tone/ha sfeclă de zahăr.

Trebuie să recunoaștem o realitate, faptul că subvențiile europene acordate sectorului vegetal și celui zootehnic, coroborate cu cel guvernamental, au provocat o „revoluție" în agricultura României, implicit și în județul nostru. Amintim și faptul că fermierii mureșeni și-au diversificat producția, în funcție de cerere și ofertă, în sensul că s-au extins suprafețele cu plante tehnice, cu o valorificare sigură pe piață, la prețuri avantajoase. Astfel, în asolamente au fost amplasate: rapiță de toamnă, peste 5.000 ha; floarea soarelui - 8.500 ha; sfeclă de zahăr - 5.000 ha. Din păcate, prin distrugerea topitoriilor de in și cânepă, aceste culturi au dispărut din județ. Tutunul, o cultură care presupune multă forță de muncă manuală, se cultivă pe suprafețe tot mai mici, de la an la an, chiar dacă reprezintă o sursă sigură de venituri.

La viitoarea rectificare bugetară, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, solicită mai mulți bani pentru agricultură.

Pandemia care bântuie lumea a înghițit bani grei și în România, prin achiziții de izolete, măști, substanțe dezinfectante, recompense pentru medici și personalul sanitar din prima linie, cheltuielile cu spitalizarea, decontări pentru salariații trimiși în șomaj etc., etc. Sume uriașe de la buget, uneori cheltuite nechibzuit de guvernanți. De acord, criza din sănătate trebuie rezolvată prin toate mijloacele posibile, dar să nu se neglijeze o posibilă criză alimentară, cu urmări mult mai dramatice decât pandemia provocată de un virus scăpat dintr-un laborator militar chinez.

Când am crezut că agricultura României a intrat în normalitate, a venit peste noi o secetă care a dijmuit cu peste 80 la sută recolta. Mai anii trecuți, sectorul zootehnic a fost afectat puternic de alte virusuri din import, astfel că au fost ucise păsările domestice, porcii, caii.

Preocupată de criza din sănătate, gestionată de miniștrii Velea, Tătaru, Cîțu, secretarul de stat Arafat și primul ministru Orban, vremelnicii guvernanți liberali acordă despăgubiri pentru pagubele provocate de secetă, fără să investească în sistemele de irigații.

N-au bani pentru susținerea înființării Camerelor agricole, pentru organizarea valorificării producției, cadastrarea terenului agricol, iar condițiile impuse de UE a rămas în coadă de pește. În județul Mureș sunt rezolvate doar patru comune. Birocrația stufoasă în acordarea fondurilor europene și timpul îndelungat pentru aprobarea și finanțarea proiectelor reprezintă o altă cauză de nemulțumire în rândul fermierilor.

În mod sigur, județul Mureș va fi ultimul afectat de o posibilă criză alimentară, însă acest aspect nu trebuie să ne bucure. Să sperăm că nu vom mai avea nevoie de bani pentru izolete și că agricultura va salva România.

 

Lasă un comentariu