“Visele sunt vise, uneori visezi rău şi nu se întâmplă nimic, visul rău e gândul care n-ai scăpat de el, care ţi se cuibăreşte în suflet şi e numai al tău, venit din păcatele tale”. (Marin Preda) * “Toate lucrurile pe care le-am uitat strigă după ajutor în visele noastre”. (Elias Canetti)* “Fii atent cu ce te îmbraci înainte de a te culca. Nu se ştie niciodată cu cine te vei întâlni în vis”. (Anonim)* “Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visele”. (Vincent Van Gogh) * “Poţi să îţi dai seama de adevăratul tău caracter în funcţie de ceea ce faci în visele tale”. (Ralph Waldo Emerson) * “Visezi lucruri care se întâmplă şi te întrebi: de ce? Eu, însă, visez lucruri care nu s-au întâmplat vreodată şi mă întreb: de ce nu?” (George Bernard Show)* “Un vis pe care-l visezi singur e doar un vis. Un vis pe care-l visezi împreună cu ceilalţi e realitate”. (John Lenon)
Toţi oamenii visează, fie că-şi amintesc sau nu ce anume au visat. Visele pot fi plăcute, înspăimântătoare, frustrante, liniştitoare, plictisitoare, bizare sau de-a dreptul incomode. (E, oare, plăcut să visezi că stai complet dezbrăcat în faţa unei mulţimi?)
Pe durata unei nopţi, putem avea de la unul până la cinci sau şase vise, în funcţie de câte ore dormim şi de câte cicluri de mişcare rapidă a ochilor
(REM - din engl. “rapid eye movement”) parcurgem, dar s-ar putea să ni le amintim doar pe cele care se produc în mod repetat.
Când te trezeşti dintr-un vis neplăcut sau bizar, te întrebi, adesea, de ce ai visat ceea ce ai visat. Din păcate - dar nu în mod surprinzător - oamenii de ştiinţă nu cunosc simbolurile specifice fiecărui vis, aşa că, în general, rămâne la latitudinea fiecărei persoane să stabilească ce înseamnă “minifilmele” care se derulează în subconştientul ei, în timpul somnului. Experţii în somnologie oferă câteva explicaţii în materie.
Ce sunt, de fapt, visele?
Simplu spus, “visele sunt gânduri, imagini, senzaţii şi, uneori, sunete care apar în timpul somnului”, explică Alan Kuras, de la Westmed Medical Group.
Este general acceptat faptul că visele reprezintă o “colecţie” de gânduri, nelinişti, emoţii, evenimente, oameni, locuri şi simboluri relevante, într-un fel sau altul, pentru cel care visează.
Cele mai intense apar de obicei în timpul somnului REM, dar şi în alte etape ale somnului. (REM este faza somnului în care se produc cele mai numeroase şi cele mai intense vise. Pe timpul acestei faze a somnului, ochii se mişcă repede şi activitatea neuronilor este asemănătoare cu cea a stării de veghe, motiv pentru care se mai numeşte şi somn paradoxal (din franceză sommeil paradoxal).
De ce visăm?
Visele pot servi unor scopuri multiple, inclusiv formării memoriei.
Există multe teorii despre funcţia viselor, spune Kuras: “Se pare că visele ajută la formarea memoriei, integrarea, rezolvarea problemelor şi consolidarea ideilor, atât despre noi înşine, cât şi despre lume”. De asemenea, adaugă el, neurologii au descoperit că visele contribuie şi la procesarea informaţiilor şi la reglarea stării de spirit.
Deşi oamenii de ştiinţă cunosc multe despre ceea ce se întâmplă, din punct de vedere fiziologic, atunci când oamenii visează, mai sunt multe de studiat despre ceea ce se întâmplă din punct de vedere psihologic. De exemplu, cercetătorii ştiu că persoanele cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD) au deseori coşmaruri. Dar şi persoanele fără PTSD au coşmaruri, aşa că nu se poate afirma că, neapărat, coşma-rurile sunt legate de situaţii psihologice.
Un concept general acceptat este că a visa este un proces emoţional, deoarece amigdala - un important centru de reacţie la emoţii, situat adânc în creier - este extrem de activă în timpul viselor, conform studiilor de neuroimagistică.
De ce unii oameni îşi uită visele?
În general, oamenii care pretind că nu visează, de fapt, îşi uită visele.
Explicaţia este, parţial, biologică, spune Kuras, deoarece neurotransmiţătorii care formează memoria sunt mai puţin activi atunci când dormim, iar uitarea viselor pare, de asemenea, legată de nivelul de activitate electrică din creier, în timpul somnului.
Pe de altă parte, teoria psihanalitică timpurie a sugerat că informaţiile negative sau traumatice din conţinutul viselor sunt mai uşor de “alungat” şi, de aceea, mai puţin probabil să fie recuperate sau analizate de cel care le-a visat.
Dr. Meir Kryger, somnolog la Yale Medicine, spune că majoritatea oamenilor îşi amintesc visele atunci când sunt treziţi chiar în timp ce visează sau în primele momente după încheierea visului. Însă amintirea durează doar o perioadă scurtă de timp şi, dacă nu este “pusă pe hârtie” sau repetată, în cap, din nou şi din nou, există posibilitatea ca visul să fie uitat imediat. De fapt, este mai probabil să uiţi visele decât să ţi le aminteşti, conchide dr. Kryger.
Contează şi momentul trezirii. Cercetările au arătat că persoanele care se trezesc în timpul somnului REM raportează vise mai intense şi mai detaliate, în timp ce oamenii care se trezesc în timpul somnului non-REM raportează mai puţine vise, sau vise nesemnificative.
Ce înseamnă visele?
Aşa-zisele înţelesuri /simboluri/ semnificaţii ascunse ale viselor sunt în mare parte speculaţii, dar ceea ce contează este modul în care ele se raportează la propria noastră viaţă.
Diferite culturi, de-a lungul istoriei, au atribuit anumite sensuri şi semnificaţii viselor, deşi există puţine dovezi ştiinţifice că imaginile din vis ar avea conotaţii speciale. Kuras recunoaşte că “nimeni nu a stabilit încă, în mod clar, ce înseamnă visele sau imaginile din vise”, iar dr. Kryger este
de părere că, din punct de vedere al semnificaţiilor, este vorba de simple speculaţii. În rândul comunităţii ştiinţifice, explică el, există două linii principale de gândire: una este că fiecare parte a unui vis are un anumit sens, iar a doua - că visele sunt în întregime spontane şi nu înseamnă nimic. Prima dintre aceste teorii îi este atribuită lui Sigmund Freud, potrivit căruia, de exemplu, când visezi un rege şi o regină, îţi visezi, de fapt, propriii părinţi.
Deşi psihanaliza viselor este relativ recentă, subiectul a fost studiat încă din antichitate: Aristotel a scris despre vise încă din 325 î.Hr., potrivit dr. Kryger.
Lauri Quinn Loewenberg, membră a Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Visului şi autoare a numeroase studii în materie, afirmă că visele se bazează pe experienţele individuale ale persoanei respective, care le interpretează în raport cu propriul context emoţional.
Cercetătorii apreciază că, deşi nu există dovezi că elementele naturii au semnificaţii speciale - totul este pură speculaţie - se poate vorbi, totuşi, de unele asocieri: se crede că apa simbolizează emoţiile, spune Loewenberg, iar diferite tipuri de apă pot reprezenta emoţii diferite. De exemplu, apa noroioasă poate însemna tristeţe, valurile mării - copleşire /împovărare, apa limpede - claritate emoţională.
Focul echivalează cel mai adesea cu furia sau suferinţa, în timp ce vântul poate reprezenta schimbări iminente sau schimbări prin care trecem în prezent.
Ce înseamnă să visezi despre moarte?
Dr. Kryger spune că este foarte obişnuit să visezi despre moarte, în special despre moartea cuiva apropiat din punct de vedere afectiv. De asemenea, este obişnuit să interpretezi acele vise ca pe o comunicare cu lumea de dincolo, ceea ce nu este surprinzător: “Moartea are un impact atât de mare asupra celor vii, încât este adesea încorporată în substanţa viselor”.
Loewenberg menţionează că a visa despre moarte poate însemna sfârşitul a ceva în viaţa reală, dar nu neapărat sfârşitul unei vieţi: “Să-ţi visezi propria moarte nu este o premoniţie, ci mai degrabă o reflectare a modului în care conştientizezi că viaţa, aşa cum o ştii în acest moment, se apropie de sfârşit”. Nu este neobişnuit să visezi despre moarte în timpul unor activităţi precum mutarea, schimbarea carierei sau în perioadele în care încerci să te laşi de fumat.
Vise de zi şi vise de noapte
Ca şi în cazul elementelor naturii, nu există nicio dovadă ştiinţifică reală că întunericul şi lumina au anumite semnificaţii în ce priveşte visele, dar multe persoane le asociază cu un sentiment special, spune Loewenberg. De exemplu, visele din timpul nopţii pot reprezenta incertitudine în viaţa reală - cum ar fi dacă eşti “în beznă” în legătură cu ceva ce se întâmplă şi ai nevoie de mai multe informaţii pentru a lua o decizie. Întunericul a fost, de asemenea, asociat cu tristeţe sau singurătate.
Visele care au loc în timpul zilei, pe de altă parte, s-ar putea să nu însemne nimic pentru majoritatea oamenilor. Dar, dacă visezi, în mod obişnuit, doar noaptea şi, brusc, începi să visezi şi în somnul de peste zi, asta ar putea însemna că o problemă a fost rezolvată sau că ai ieşit dintr-o perioadă de tristeţe.
Din nou, precizează Loewenberg, interpretarea viselor este aproape în întregime speculaţie, iar ceea ce este important este modul în care îţi raportezi visele la propria viaţă.
De ce unele vise sunt comune
Dacă ai visat că ai căzut în gol şi te-ai trezit brusc din somn, iar ulterior discuţi despre visul respectiv cu alte persoane, există posibilitatea să ţi se răspundă: “Şi eu am visat la fel!”. Visul despre căderea în gol este destul de obişnuit şi se numeşte arhetip, spune Loewnberg, explicând că, prin definiţie, un arhetip este o structură profundă a psihicului, care generează imagini simbolice şi guvernează organizarea experienţei umane. Aplicat viselor, arhetipul semnifică “tiparele psihicului”.
Alte vise comune, care pot fi sau nu arhetipuri, în funcţie de ceea ce ni se întâmplă în viaţa de zi cu zi: întârzii la un eveniment important; eşti urmărit de cineva sau de ceva; zbori; te întâlneşti cu cineva despre care ştii că a murit; te rătă-ceşti; nu te poţi mişca sa nu poţi vorbi; eşti în pielea goală, în faţa unei mulţimi de oameni.
Cercetătorii afirmă că astfel de vise sunt atât de comune pentru că sunt legate de comportamente, acţiuni, gânduri şi temeri comune. De exemplu, mulţi (dacă nu chiar cei mai mulţi) oameni îşi fac griji că întârzie la locul de muncă, la o întrunire importantă, la aeroport etc.
Visul în care apari despuiat sau jenat în faţa unei mulţimi este adesea legat de anxietate socială, sau de preocuparea privind modul în care te percep alţii.
Cum să interpretăm visele
Întrucât nu există dovezi solide cu privire la semnificaţiile viselor, oamenii trebuie să le interpreteze într-un mod care are sens pentru ei înşişi, în funcţie de situaţia în care se află, de provocările cu care se confruntă.
Visarea este un proces de gândire, reiterează Loewnberg: “Visele noastre, acele poveşti ciudate pe care le trăim în fiecare noapte în timp ce dormim, sunt de fapt gândurile noastre din subconştient. Sunt o continuare a fluxului nostru de conştiinţă din ziua respectivă. Dar, în timpul somnului, în loc să vorbeşti cu tine însuţi în cuvinte, vorbeşti prin simboluri, metafore şi emoţii”. Schimbarea de limbaj se produce deoarece creierul funcţionează diferit în timpul somnului REM: în special, centrul de decizie al creierului - cortexul prefrontal - este mai puţin activ sau inactiv, în timp ce amigdala, centrul emo-ţional al creierului, este extrem de activă.
De aceea, visele pot fi atât de înspăimântătoare sau frustrante şi pot prezenta evenimente care nu ar trebui sau nu ar putea avea loc în viaţa reală.
“Pe scurt”, conchid cercetătorii, “visele sunt o conversaţie cu sinele despre sine, dar la un nivel mult mai profund, subconştient”. (sursa - cnet.com; foto -thesleepdoctor.com)
