Organizaţiile umanitare estimează că o criză alimentară, pe fondul crizei economice din pandemie, ar putea avea dimensiuni mai mari decât se credea iniţial.
Experţii avertizează, de luni de zile, cu privire la pericolul reprezentat de pandemia provocată de noul coronavirus la adresa securităţii alimentare.
Acum, atât Programul Mondial pentru Alimente (WFP), cât şi Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO) - ambele agenţii în subordinea Organizaţiei Naţiunilor Unite - afirmă că pericolul este mai mare decât estimarea iniţială şi că cei mai vulnerabili sunt oamenii care erau în pericol de foamete, de ani de zile, dar care reuşiseră să evite totuşi acest prag.
WFP afirmă că 690 de milioane de persoane erau “subnutrite cronic” în 2019. Este o creştere cu 10 milioane de oameni faţă de 2018 şi cu 60 de milioane de oameni faţă de 2014.
Cele mai afectate regiuni ale lumii sunt continentul african, Orientul Mijlociu şi America Latină - toate regiuni marcate de conflicte armate, schimbări ale climei şi marginalizare economică. Afganistanul şi Pakistanul devin şi ele zone cu presiune crescândă la adresa securităţii alimentare.
În aprilie, WFP anunţa că estimările de atunci arătau o creştere cu 85 de milioane de persoane, care ar ajunge în insecuritate alimentară în decursul anului 2020.
Acele modele au fost prelucrate, între timp, de experţi care le-au ajustat cu date în timp real, care analizează impactul pandemiei COVID-19 şi a măsurilor impuse pentru a combate noul coronavirus.
După trei luni, WFP şi-a revizuit în creştere estimările, arătând că 135 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să ajungă, anul acesta, în categoria subnutriţilor cronici, pe lângă cele aproape 700 de milioane care erau oricum în acest segment. (Din Programul WFP şi FAO)
Margot van der Velden, director WFP pentru urgenţe, afirmă că cele mai vulnerabile state în contextul pandemiei sunt “cele care au vulnerabilităţi preexistente şi probleme de infrastructură care fac imposibilă aplicarea unor măsuri de sprijin la dimensiunea la care ar fi nevoie”. Astfel de state sunt Republica Centrafricană, Sudanul de Sud sau Yemen.
Numărul de ţări care cer ajutorul WFP a crescut în contextul pandemiei. Astfel, organizaţia a lansat un apel de finanţare urgentă de 4,9 miliarde de dolari pentru a putea oferi asistenţă pentru 138 de milioane de oameni, până la finalul anului 2020. Ar fi cea mai mare mobilizare pentru asistenţă alimentară din istoria Naţiunilor Unite.
“Este înspăimântător că încă nu vedem vârful acestei probleme, tot ce pierdem acum va fi mult mai dificil de recuperat mai târziu”, subliniază van der Velden.
Conform noului plan al WFP, peste jumătate din ajutorul necesar, anul acesta, ar urma să fie livrat direct sub formă de bani sau vouchere pentru alimente.
Ideea este ca oamenii să-şi procure alimente din pieţele locale în mediile urbane şi să contribuie astfel la stimularea economiei.
- “Până când vom avea un vaccin împotriva virusului, mâncarea este cel mai bun vaccin împotriva haosului. Fără alimente, putem ajunge la mişcări sociale, proteste, migraţie şi o subnutriţie generalizată în segmente unde nu vedeam această problemă înainte, explică David Beasley, director executiv al WFP.
Şi alte organizaţii au emis avertismente similare în ultimele săptămâni.
FAO afirmă că, pe lângă sutele de milioane de oameni în pericol de foamete, circa 16% din populaţia globală trece prin episoade de insecuritate alimentară moderată. În total, este vorba despre 1,25 de miliarde de oameni.
“Oamenii cu securitate alimentară moderat precară nu au acces în mod constant la alimente suficiente şi nutritive, chiar dacă nu suferă de foamete”, a avertizat FAO pe 13 iulie.
FAO mai avertizează şi asupra clivajului dintre bărbaţi şi femei în privinţa accesului la alimente, care creşte din 2018 încoace.
În termeni generali, o revenire ar putea avea loc în 2021 - cu condiţia unei intervenţii concertate a comunităţii internaţionale, dar, subliniază FAO, proporţia crizei alimentare din 2020 va fi mai mare din cauza pandemiei.
Organizaţia umanitară Oxfam International atrăgea atenţia că 121 de milioane de oameni vor fi aduşi în prag de foamete anul acesta, din cauza şomajului şi a perturbării transporturilor internaţionale de alimente în contextul pandemiei.
Numărul celor care îşi pierd viaţa din cauza foametei sau a complicaţiilor provocate de o alimentaţie precară ar putea ajunge la 12.000 în fiecare zi.
Iar măsurile preconizate s-ar putea să nu fie suficiente. Experţii atrag atenţia că nu numai efectele directe ale pandemiei trebuie asanate, ci şi probleme structurale dezvăluite de această criză, cum ar fi lanţurile de aprovizionare.
Organizaţia Banque Lombard Odier, cu sediul la Geneva, atrage atenţia că restricţiile de la frontiere, carantinele şi măsurile de distanţare socială au perturbat activitatea din întregul sector de producţie de alimente.
În context, Action Against Hunger, o organizaţie umanitară franceză, îndeamnă statele lumii să privească această criză drept un moment de turnură din care sistemele alimentare trebuie să iasă mai sigure şi mai pregătite pentru astfel de episoade în viitor.
Organizaţiile umanitare estimează că o criză alimentară, pe fondul crizei economice din pandemie, ar putea avea dimensiuni mai mari decât se credea iniţial.
Experţii avertizează, de luni de zile, cu privire la pericolul reprezentat de pandemia provocată de noul coronavirus la adresa securităţii alimentare.
Acum, atât Programul Mondial pentru Alimente (WFP), cât şi Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO) - ambele agenţii în subordinea Organizaţiei Naţiunilor Unite - afirmă că pericolul este mai mare decât estimarea iniţială şi că cei mai vulnerabili sunt oamenii care erau în pericol de foamete, de ani de zile, dar care reuşiseră să evite totuşi acest prag.
WFP afirmă că 690 de milioane de persoane erau “subnutrite cronic” în 2019. Este o creştere cu 10 milioane de oameni faţă de 2018 şi cu 60 de milioane de oameni faţă de 2014.
Cele mai afectate regiuni ale lumii sunt continentul african, Orientul Mijlociu şi America Latină - toate regiuni marcate de conflicte armate, schimbări ale climei şi marginalizare economică. Afganistanul şi Pakistanul devin şi ele zone cu presiune crescândă la adresa securităţii alimentare.
În aprilie, WFP anunţa că estimările de atunci arătau o creştere cu 85 de milioane de persoane, care ar ajunge în insecuritate alimentară în decursul anului 2020.
Acele modele au fost prelucrate, între timp, de experţi care le-au ajustat cu date în timp real, care analizează impactul pandemiei COVID-19 şi a măsurilor impuse pentru a combate noul coronavirus.
După trei luni, WFP şi-a revizuit în creştere estimările, arătând că 135 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să ajungă, anul acesta, în categoria subnutriţilor cronici, pe lângă cele aproape 700 de milioane care erau oricum în acest segment. (Din Programul WFP şi FAO)
Margot van der Velden, director WFP pentru urgenţe, afirmă că cele mai vulnerabile state în contextul pandemiei sunt “cele care au vulnerabilităţi preexistente şi probleme de infrastructură care fac imposibilă aplicarea unor măsuri de sprijin la dimensiunea la care ar fi nevoie”. Astfel de state sunt Republica Centrafricană, Sudanul de Sud sau Yemen.
Numărul de ţări care cer ajutorul WFP a crescut în contextul pandemiei. Astfel, organizaţia a lansat un apel de finanţare urgentă de 4,9 miliarde de dolari pentru a putea oferi asistenţă pentru 138 de milioane de oameni, până la finalul anului 2020. Ar fi cea mai mare mobilizare pentru asistenţă alimentară din istoria Naţiunilor Unite.
“Este înspăimântător că încă nu vedem vârful acestei probleme, tot ce pierdem acum va fi mult mai dificil de recuperat mai târziu”, subliniază van der Velden.
Conform noului plan al WFP, peste jumătate din ajutorul necesar, anul acesta, ar urma să fie livrat direct sub formă de bani sau vouchere pentru alimente.
Ideea este ca oamenii să-şi procure alimente din pieţele locale în mediile urbane şi să contribuie astfel la stimularea economiei.
- “Până când vom avea un vaccin împotriva virusului, mâncarea este cel mai bun vaccin împotriva haosului. Fără alimente, putem ajunge la mişcări sociale, proteste, migraţie şi o subnutriţie generalizată în segmente unde nu vedeam această problemă înainte, explică David Beasley, director executiv al WFP.
Şi alte organizaţii au emis avertismente similare în ultimele săptămâni.
FAO afirmă că, pe lângă sutele de milioane de oameni în pericol de foamete, circa 16% din populaţia globală trece prin episoade de insecuritate alimentară moderată. În total, este vorba despre 1,25 de miliarde de oameni.
“Oamenii cu securitate alimentară moderat precară nu au acces în mod constant la alimente suficiente şi nutritive, chiar dacă nu suferă de foamete”, a avertizat FAO pe 13 iulie.
FAO mai avertizează şi asupra clivajului dintre bărbaţi şi femei în privinţa accesului la alimente, care creşte din 2018 încoace.
În termeni generali, o revenire ar putea avea loc în 2021 - cu condiţia unei intervenţii concertate a comunităţii internaţionale, dar, subliniază FAO, proporţia crizei alimentare din 2020 va fi mai mare din cauza pandemiei.
Organizaţia umanitară Oxfam International atrăgea atenţia că 121 de milioane de oameni vor fi aduşi în prag de foamete anul acesta, din cauza şomajului şi a perturbării transporturilor internaţionale de alimente în contextul pandemiei.
Numărul celor care îşi pierd viaţa din cauza foametei sau a complicaţiilor provocate de o alimentaţie precară ar putea ajunge la 12.000 în fiecare zi.
Iar măsurile preconizate s-ar putea să nu fie suficiente. Experţii atrag atenţia că nu numai efectele directe ale pandemiei trebuie asanate, ci şi probleme structurale dezvăluite de această criză, cum ar fi lanţurile de aprovizionare.
Organizaţia Banque Lombard Odier, cu sediul la Geneva, atrage atenţia că restricţiile de la frontiere, carantinele şi măsurile de distanţare socială au perturbat activitatea din întregul sector de producţie de alimente.
În context, Action Against Hunger, o organizaţie umanitară franceză, îndeamnă statele lumii să privească această criză drept un moment de turnură din care sistemele alimentare trebuie să iasă mai sigure şi mai pregătite pentru astfel de episoade în viitor.
