Surprinzător! Mai puţin de un sfert dintre români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus
* Aproape jumătate (47%) dintre români se consideră foarte bine informaţi cu privire la COVID-19, declarând că accesează surse oficiale precum cele ale Uniunii Europene (UE) sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
* Peste jumătate dintre români consideră că testarea şi tratamentul pentru infecţia cu SARS-CoV-2 nu sunt suficient de accesibile în România; peste 83% consideră că este important să avem acces la medicamente inovatoare.
* În opinia românilor, protejarea locurilor de muncă, desfăşurarea şcolii în siguranţă şi adoptarea măsurilor de siguranţă împotriva răspândirii infecţiilor cu noul coronavirus ar trebui să constituie priorităţile Guvernului în acest moment.
* Mai puţin de un sfert dintre români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus. Aproape jumătate nu se vaccinează împotriva gripei, în această toamnă.
Au fost prezentate, oficial, datele definitive ale Barometrului de sănătate publică - 2020, prima analiză de acest fel realizată în România. Cercetarea a fost întreprinsă de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi Centrul de Cercetări Sociale LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), şi a fost lansată joi, 12 noiembrie, în Aula Academiei Române. Barometrul evaluează “percepţia românilor cu privire la sănătatea lor şi la sistemul de sănătate în perioada pandemiei de COVID-19”, se arată în comunicatul de presă emis, cu acest prilej, de către Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, pe care îl prezentăm în sinteză.
“Într-un astfel de Barometru, nu evaluăm doar percepţia, ci măsurăm un indice de statalitate. Trebuie să evaluăm încrederea în sistem, de fiecare dată când avem, de-a face cu o criză. Cuvântul încredere este strategic într-o astfel de perioadă”, a explicat prof. univ. dr. Dan Dungaciu, director în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.
“Oricare dintre noi cred că ar trebui să ne gândim ce priorităţi avem ca lideri ai acestei naţiuni. În opinia mea, priorităţile ar trebui să fie problemele de sănătate - care sunt constante şi actuale, iar acum suntem într-o zonă critică - educaţia şi hrana, zonă ce poate fi corelată cu păstrarea locurilor de muncă”, a declarat acad. Victor Voicu, vicepreşedintele Academiei Române, şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei. Potrivit datelor publicate:
* 37% dintre români sunt de părere că ţara noastră a fost nevoită să se descurce singură în combaterea pandemiei, iar peste 35% cred că România a primit cel mai mult ajutor de la Uniunea Europeană.
* 47% dintre români se consideră foarte bine informaţi cu privire la COVID-19 şi 43% mai degrabă informaţi, cele mai de încredere surse oficiale de informaţie, în opinia lor, sunt UE şi OMS.
* În ce priveşte sursele de informare despre coronavirus, situaţia medicală din ţară şi din lume sau despre măsurile luate de autorităţi, cei mai mulţi români se îndreaptă către televiziunile de ştiri, televiziuni în general sau ziare ori presa online.
* Peste 43% declară că identifică zilnic sau aproape în fiecare zi informaţii sau ştiri false despre coronavirus.
Creşterea accesului la servicii medicale şi medicamente
* Mai mult de jumătate dintre români şi-ar dori ca medicii să ofere consultaţii telefonice sau online şi după ce se încheie pandemia.
* Alte aspecte considerate importante, în afară de tratamentul propriu-zis: accesul la aparatură şi medicamente inovatoare, amabilitatea şi atenţia personalului medical, condiţiile din spitale şi gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat.
* 53% dintre români spun că îşi fac analizele anual sau mai des şi doar 11% declară că nu şi-au făcut analizele în ultimii 5 ani.
* În cazul apariţiei unei probleme de sănătate, peste jumătate merg direct la medicul de familie - considerat şi principala sursă de informare despre medicamente sau boli -, 21% se informează despre ce ar putea fi vorba şi cumpără medicamente, iar 14% apelează la ajutorul farmacistului. Doar 7% declară că merg direct la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.
* Opt din 10 respondenţi sunt de părere că românii nu beneficiază/mai degrabă nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni, iar o treime au declarat că s-a întâmplat să nu găsească un medicament în România, atunci când au avut nevoie pentru ei sau un membru al familiei. Majoritatea consideră că este important să aibă acces la medicamente inovatoare, care să acţioneze rapid, să fie uşor de administrat şi să nu aibă efecte adverse semnificative.
Peste jumătate dintre români sunt de acord cu vaccinarea în cazurile recomandate de medici şi autorităţi
* În cazul descoperirii unui vaccin, 21% dintre români s-ar vaccina dacă serul ar fi disponibil; o treime s-ar imuniza doar dacă ar auzi că nu au fost efecte adverse şi 8% ar dori să ştie mai multe informaţii pentru a lua decizia vaccinării.
* Aproape jumătate dintre respondenţi sunt de părere că vaccinarea ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte, dată fiind complexitatea acesteia.
* Procentul celor care cred că vaccinarea are mai degrabă avantaje şi al celor care pun mai presus riscurile este similar.
* Peste jumătate (55%) sunt de acord cu vaccinarea în toate cazurile recomandate de medici şi autorităţi.
* Peste jumătate dintre respondenţi consideră că vaccinarea copiilor este necesară şi ar trebui să fie obligatorie. Mai mult de o treime consideră că imunizarea copiilor este oportună, dar nu ar trebui să fie obligatorie.
* În contextul actual pandemic, 7 din 10 participanţi la sondaj au declarat că nu se vor vaccina în această toamnă împotriva gripei, iar peste 81% nu s-au imunizat nici sezonul trecut.
* Trei din 10 români sunt de părere că vaccinurile existente sunt eficiente şi sigure, în timp ce peste 43% consideră că sunt eficiente, dar nu ştiu cât de sigure sunt.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 25 septembrie-16 octombrie 2020, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populaţia României, eroarea maximă admisă a datelor fiind de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti, precizează autorii. (I.S.)
