În zadar, ne mândrim, noi, mureșenii români, că suntem majoritari, atât în județ (63,2 la sută), cât și în municipiul Târgu-Mureș (51 față de 46 la sută), realitatea din teren ne contrazice din moment ce la cârma celor mai importante instituiții ale noastre (Primărie, Consiliul Județean, Consiliul Local etc.) au fost instalați, prin vot, reprezentanții etnicilor maghiari. Avem un primar ales cu o majoritate consistentă -50,5 la sută, față de cel mai bine plasat candidat român - 17,8 la sută, în vreme ce președintele Consiliului Județean a câștigat la un scor, de asemenea, detașat - 38,69 la sută, dublu și ceva față de al doilea clasat , reprezentanta PSD, cu 15,45 la sută. Românii sunt foarte slab reprezentați și în consiliile municipal și județean. În vreme ce la nivelul municipiului Târgu-Mureș, din calculul direct, adică la prima mână, UDMR și-a adjudecat toate cele 11 posturi de consilieri, partidele românești, la un loc, au obținut pe această cale doar 7 mandate, restul de 5 mandate obținându-se prin redistribuirea voturilor, adică, la mâna a doua, cum se spune. Cu toate că partidele românești au 12 posturi de consilieri, această majoritate matematică de 12 din 23, nu se va realiza niciodată în practică, în primul rând datorită rivalităților dintre aceste partide, iar în al doilea rând ca urmare a celor doi consilieri POL, care sunt în realitate un apendice al UDMR. În consecință, reprezentarea românească în consiliul local municipal este aproape egală cu zero. Cu un primar etnic maghiar, decis să reînvie, după cum reiese din afirmațiile sale, “trecutul strămoșesc”, și un consiliu local total la îndemână, înseamnă că în următorii 4 ani mersul vieții social-economice și cultural-științifice al municipiului reședință de județ va fi total la mâna UDMR, fapt care deja se și resimte.
Pentru această jalnică stare de fapt, primii vinovați se fac liderii partidelor locale, care, în nesăbuința lor, de a se înscrie cu duzina, mai precis 12 la număr, pe un post atât de râvnit, ca cel de primar, știind din capul locului că n-au nicio șansă, au creat, de la început, în rândul alegătorilor prezumptivi, o reacție de respingere și de condamnare a gestului lor sinucigaș, care s-a materializat într-o prezență slabă la vot, iar rezultatele cumulate ale acestor erori se văd și se simt.
Alegerile de duminică, 6 decembrie, pentru Parlament, diferă într-o anumită măsură de cele locale, dar au ca numitor comun votul cetățeanului. Spre deosebire de alegerile locale, miza n-ar fi atât de mare, dar scrutinul este foarte important, întrucât prin el, românii, în ansamblul lor, definesc noua arhitectură a viitorului Parlament, instituție supremă, menită să elaboreze legi, dar care și decide formațiunea sau coaliția care va da Executivul, adică noul Guvern cu instituțiile sale din teritoriu.
Ca urmare, este foarte important pe cine, dar și câți trimitem noi în cele două foruri ale Parlamentului: Senat și Camera Deputaților, care să corespundă intereselor noastre, ca popor și națiune, dar și comunitate locală, adică județ. Dacă ar fi să ne supărăm și noi, ca văcarul pe sat, văzând cum cei care au candidat la locale și au făcut atâta rău, se află și pe listele pentru Parlament, pentru isprăvile lor de acum două luni și ceva, ar trebui să le întoarcem spatele. Nu putem face acest lucru, pentru că legile democrației sunt dure și neiertătoare. Ele dau câștig de cauză doar celor care intră în jocul ei, care știu să treacă peste greutăți și să ia viața în piept, iar participarea la vot este singura cale de recunoaștere a forței și capacității unei colectivități. În consecință, statistic și demografic vorbind, putem fi câtă frunză și iarbă, nimeni nu ne va lua în seamă, dacă nu-i facem democrației jocul, la care ea ține atât de mult, și aceasta este participarea la vot. E important acest lucru, pentru că numai așa putem redresa oarecum situația din teritoriu. Dacă vom sta liniștiți acasă, ascultând tot felul de îndemnuri demobilizatoare, nu vom obține alte rezultate la parlamentare decât cele de la locale. Adică, noi, românii mureșeni, vom rămâne cu o reprezentare slabă și la nivel central, cu vocea tot mai puțin auzită, atât la elaborarea legilor, cât și la implicarea Guvernului în teritoriu, la menținerea unui anumit echilibru local atât de șubred. Nu sperăm, că viitorii noștri parlamentari se vor da de ceasul morții pentru interesele noastre supreme. Dar, considerând că își vor desfășura activitatea în condițiile unui Parlament mai rațional și sub bagheta unor lideri mai copți la cap, mai responsabili față de destinul țării, și mai cu picioarele pe pământ, își vor face datoria cu mai multă tragere de inimă față de cei care, prin votul lor, le-au făcut această onoare de a-i trimite în Parlament. În consecință, să uităm din supărările noastre anterioare, măcar o zi, și pe 6 decembrie să ne prezentăm cu toții la vot. De ce? Pentru că, repet, suntem atâția câți votăm! Acum votăm partidele și apoi oamenii, așa că avem din ce alege.
Cunoscându-ne necazurile locale și doleanțele, părerea mea este să nu-i uităm din vedere, la urne, pe reprezentanții acelor partide politice care, prin faptele și luările lor de poziție, au dovedit că-i interesează soarta comunităților românești, în ansamblul lor, dar și a fiecăreia în parte, pentru a fi asigurată pretutindeni o bună conviețuire, condiție de bază pentru o societate echilibrată, funcțională, cu aspirații europene.
