Ziua de vineri, 20 noiembrie 2020, a continuat seria manifestărilor culturale online, puse sub semnul interferențelor literare româno-maghiare. La acest eveniment au participat, printre alții, scriitorii: Markó Béla, Demény Péter, Varujan Vosganian, Adrian Lesenciuc, Constantin Nicușan, Kocsis Francisco, Gheorghe Vințan, Eugeniu Nistor, dar și studenți de la specializările “Comunicare și relații publice” și “Comunicare și media emergente” a UMFST Târgu-Mureș.
O premieră a constituit-o prezența poetesei Ligia Ana Grindeanu, medic pediatru în Yowa City (SUA), originară din Sighișoara, care a participat pentru prima oară la manifestările de la Târgu-Mureș. A fost adusă la cunoștința asistenței că volumul ei, “Anotimpuri de dor”, este prefațat de Ana Blandiana, care a remarcat stilul emoționant practicat de aceasta. Uimitor a fost discursul acesteia: “Am fost întrebată dacă scriu poezii și în limba engleză. Scriu câteodată, dar tot prefer să scriu poezie în limba română pentru că îmi este mai aproape de suflet. Felicit fiecare poet pentru poeziile minunate, pentru muzele fiecăruia și pentru îndeplinirea unicității culturii. Eu, îmi propun să rămân la fel de delicată, sentimentală în această lume dură.”
În intervenția sa, Markó Béla, președintele Filialei Târgu-Mureș a USR, a pus accentul pe aprecierea și cunoașterea reciprocă dintre cele două culturi, reamintind debutul acestui frumos simpozion în urmă cu trei ani, început chiar cu premierea traducerilor, ca și în acest an, fiind decernate premii pentru traducerea din română în maghiară și pentru traducerea din maghiară în română.
Conferința a cuprins și prelegerile traducătorilor Demény Péter și Kocsis Francisco, care au lecturat două texte importante traduse de dânșii, în confesiunile lor cei doi accentuând faptul că traducerea presupune un efort solicitant, preocuparea principală fiind axată pe conservarea sensibilității textului. Munca de traducător se face prin documentare, prin empatia cu textul, dar și prin identificarea punctelor de legătură, fiind absolut necesar să găsești o conexiune, să simți textul pentru a nu pierde nimic din frumusețile lui.
Un alt participant de seamă a fost domnul Varujan Vosganian care este președintele Uniunii Armenilor din România. Deși cariera sa politică a fost una vastă, dânsul nu a renunțat la literatură, devenind prim-vicepreședinte al Uniuni Scriitorilor din România, în 2005. Acesta a participat telefonic, arătând că cultura maghiară și scriitorii maghiari au un loc de onoare în cadrul Panteonului culturii din România, foarte important fiind ca două culturi să continue să crească, să se dezvolte împreună, acesta dorind inspirație, dorință de îmbogățire spirituală pentru fiecare scriitor în parte, deoarece este foarte important ca creatorii de literatură să nu se oprească din scris.
O mare bucurie l-a constituit momentul de lectură a poemului “Nu întreba”, a poetului Kocsis Francisco. Cel care i-a urmat cu lectura versurilor proprii a fost Demény Péter, care a citit un sonet scris (în limba maghiară) de ziua de naștere a actriței târgumureșene Tompa Klára. Ne-am delectat sufletul cu versurile lui Constantin Nicușan, care a citit poemul “Orele sunt piramide”, acesta aducând în discuție faptul că poeziile în limba franceză, cum ar fi “Sous les ponts du monde” și “Á côté d'un poéme”, care sublinează sensibilitatea și că, deseori, limba franceză este utilizată pentru a reda sentimentele pure ale poetului. Un alt scriitor care a intrat în lumina reflectoarelor este Gheorghe Vințan, care a ales o poezie în limba spaniolă, “Hombre solo”, însemnând “Om singur”, deoarece poezia exprimă ideea de libertate, de frumusețe a naturalului, a firescului. La încheierea pledoariei a adus vorba de o lucrare proprie, și anume “Anotimpul pierdut”.
Nu putem încheia reportajul nostru fără să amintim și despre coordonatorul manifestării, lectorul univ. dr. Eugeniu Nistor, care a prezentat un studiu propriu, extins, despre “Lucian Blaga și traducerile din opera sa în limba maghiară” - fapt ce poate deveni un motiv de inspirație pentru tinerii din zilele noastre. La rândul său, poetul Eugeniu Nistor s-a simțit dator să lectureze din propriile sale poeme, inspirate de vremurile pandemice pe care le trăim, adesea în singurătate și în izolare: “Singur în fața însingurărilor mele”, “Indiferență și cenușiu”, “Adam și Eva”, “Casa”, “Povestea poemului meu”, toate având în comun tristețea și nostalgia, iar ultima, intitulată “Veste”, venind cu un mesaj mai optimist, făcând apel la speranța de traversare a acestor peisaje și timpuri cenușii.
Așa a fost cea de-a treia ediție a manifestării “Interferențe literare româno-maghiare”, deci s-a demonstrat că se poate, așadar, să nutrim speranța că tot mai mulți oameni de litere, aparținând ambelor etnii, se vor implica în continuitatea acestui frumos concept. Muzele nu trebuie să intre în carantină!
