LES ECHOS: CRIZA ALIMENTARĂ: CEALALTĂ BOMBĂ CU CEAS

Pandemia de coronavirus survine în cel mai prost moment pentru Africa, avertizează FAO și PAM. În 2019, înainte de această criză sanitară, 135 de milioane de persoane din întreaga lume din 55 de țări erau la limita foametei. O cifră care ar putea exploda în acest an, din cauza pandemiei.

O altă bombă stă să explodeze: o foamete mondială. Odată cu destabilizarea lanțurilor de aprovizionare, în special prin răspândirea Covid-19, securitatea alimentară a Africii este amenințată. Situația este cu atât mai critică cu cât miniștrii agriculturii din G20 s-au angajat “să coopereze strâns și să ia măsuri concrete pentru a proteja securitatea alimentară și nutriția în lume”.

Urgența este acolo. Un raport comun al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Mondial Alimentar (PAM), transmis Consiliului de Securitate, avertiza că aproximativ 135 de milioane de oameni din întreaga lume din 55 de țări afectate de conflicte și probleme climatice au fost pe punctul de a muri de foame în 2019. Aceasta este cea mai mare cifră din cei patru ani de când se realizează acest raport. Și a fost realizat înainte ca epidemia Covid-19 să vină să complice și mai mult problemele, în cel mai prost moment posibil. De aici alerta PAM. Numărul de persoane aflate în pragul foametei este probabil să se dubleze în 2020, din cauza acestei pandemii. “Numărul de oameni care suferă de foame s-ar putea dubla (...) ajungând la peste 250 de milioane până la sfârșitul anului 2020”, avertizează raportul. “Oamenii care aveau nevoie de ajutor vor avea nevoie de ajutor mai mult timp, iar persoane noi vor fi într-o nesiguranță alimentară din cauza Covid-19”, a declarat pentru AFP Arif Husain, economist principal la PAM. “Această pandemie nu ar fi putut veni într-un moment mai rău”, a spus el, deoarece situația se deteriora deja.

Potrivit raportului comun FAO și PAM, numărul persoanelor aflate în prag de înfometare a crescut semnificativ în 2019, de la 113 la 135 de milioane de oameni. Și din nou Africa este cea care plătește cel mai greu preț pentru această situație de “insecuritate alimentară acută”, cu 73 de milioane de persoane afectate, adică mai mult de jumătate din total.

În prima linie printre țările a căror populație este afectată cel mai mult de acest flagel se numără Sudanul de Sud (61%), Yemen (53%), Afganistan (37%), dar și Siria, Haiti, Venezuela, Etiopia, Republica Democratică Congo, Sudan și partea de nord a Nigeriei.

“Conflictele au fost principalul motor al crizelor alimentare în 2019, dar condițiile meteorologice extreme și șocurile economice au devenit din ce în ce mai severe”, se arată în raport. Cornul Africii a fost la rândul său confruntat cu o invazie de lăcuste care au afectat grav culturile.

ONG-ul Oxfam, într-un alt raport dedicat acestei chestiuni, a subliniat faptul că 50 de milioane de persoane sunt amenințate de foamete în Africa de Vest din cauza pandemiei de Covid-19, care se adaugă la problemele cu seceta și la instabilitatea din regiune. Numărul de persoane aflate în criză alimentară s-ar putea dubla în trei luni, până la 50 de milioane în august față de 17 milioane în iunie, potrivit ONG-ului, citând estimări ale Comunității Economice din statele din Africa de Vest (ECOWAS).

Prețurile cresc în orașe, dar și în zonele rurale, în ciuda eforturilor statelor, populațiile au dificultăți privind accesul la piețele alimentare și se confruntă cu un început de creștere a prețurilor concomitent cu o scădere a disponibilității anumitor produse alimentare de bază, consecințe ale izolării sau a interdicțiilor de circulație, respectiv a închiderii frontierelor și a insecurității din anumite zone, mai precizează ONG-ul.

În Burkina Faso, în câteva zile “sacul de 100 kg de mei a ajuns de la 16.000 la 19.000 de franci CFA, iar prețul litrului de ulei de gătit aproape s-a dublat. Cu virusul în plus, mă întreb cum va fi trecută luna Ramadanului în acest an”, a declarat Amadou Hamadoun Dicko, președintele Asociației pentru Promovarea Creșterii Animalelor din Sahel și Savană (APESS).

Deoarece au promis “conlucrarea pentru a garanta că alimente suficiente, sigure, accesibile și hrănitoare vor continua să fie disponibile și accesibile în timp util, în siguranță și în mod organizat tuturor oamenilor, inclusiv celor mai săraci, mai vulnerabili și strămutați”, miniștrii agriculturii G20 trebuie să își suflece mânecile, căci au mult de lucru. (Rador)

Alte articole din Les Echos: Coronavirus: Cei douăzeci și șapte tergiversează în privința planului european de relansare economică

Liderii europeni au susținut o conferință video dedicată crizei sanitare și, în special, modalității de susținere a economiei europene după recesiune. Un subiect asupra căruia dezacordurile sunt flagrante, chiar dacă încep să apară unele puncte de convergență. La mai puțin de o lună de la videoconferința anterioară, care s-a încheiat printr-o dispută, liderii europeni ar fi trebuit, cu orice preț, să găsească un ton mai conciliant. În mod paradoxal, puteau conta pe faptul că niciun acord nu părea să se contureze în chestiunea centrală: forma pe care ar putea-o lua un plan european de relansare. Prea multele divergențe existente între statele membre au făcut ca diplomații să fie precauți: niciun compromis nu va putea fi realizat înainte de începutul verii - în cel mai bun caz, subliniau înainte de conferință. Un motiv în plus pentru a avea o discuție mai largă pe acest subiect, în încercarea de a găsi un cadru convenabil.

Puncte de convergență

În acest peisaj incert, bunii cunoscători ai obișnuitei lentori a mașinăriei europene au insistat asupra faptului că au apărut unele semne de consens pe anumite puncte. Cel mai important se referă la legătura foarte probabilă dintre viitorul pachet de relansare și bugetul multianual pentru 2021-2027, care se presupune că va fi votat rapid. “Pare dificil să eviți un acord «la pachet», deoarece cele două discuții sunt legate”, notează o sursă europeană.

Cu toate acestea, mai mulți diplomați recunosc că nu se poate ajunge în mod rezonabil la niciun compromis cu privire la viitorul buget multianual fără o întâlnire fizică a șefilor de stat. Altfel spus, îmbunătățirea situației sanitare pare a fi o precondiție necesară pentru a se ajunge la un compromis global, inclusiv la un plan european de recuperare.

Dispozitiv hibrid

O altă idee care apare treptat din dezbatere: pachetul de relansare va fi probabil de natură “hibridă”, notează o sursă a Consiliului. Documentele ajunse către presă de la Comisia Europeană, dar care nu au fost aprobate de președinția instituției, oferă o idee despre conceptele care circulă în prezent. Se vorbește despre un amestec de mai multe dispozitive. Unele sunt de ordin bugetar, altele constituie împrumuturi, și o doză de creativitate ar putea permite mecanisme de îndatorare puse în comun. “Termenul de datorie comună nu poate apărea într-un text oficial, dar ne putem gândi la soluții foarte apropiate”, rezumă o sursă de prim-plan european.

În acest context, discuția privind viitorul buget european, care, în ciuda urgenței sale, a fost împinsă pe planul doi de criza sanitară, devine din nou centrală. Ea a fost dinamizată de cuvintele Angelei Merkel rostite în Bundestag. “Ar trebui să fim gata, într-un spirit de solidaritate și pe o perioadă limitată de timp, să contribuim mai mult la bugetul european”, a spus cancelarul german în fața parlamentarilor. “Un program european de creștere ar putea susține o redresare economică în următorii doi ani, iar noi vom lucra la asta”, a adăugat ea.

Acest lucru nu a împiedicat-o pe doamna cancelar să-și reitereze opoziția față de crearea de datorii comune (“coronabonduri”), deoarece consideră că acestea ar presupune o modificare a constituției europene pentru a putea transfera o parte a autorității bugetare naționale către UE. “Ar fi un proces lung și dificil și nu ar ajuta în mod direct pe nimeni în situația actuală”, a spus ea, avertizând că “astăzi este necesar să punem la dispoziție rapid instrumente pentru a atenua impactul crizei”. (Rador)

(Din raportul FAO și PAM)

 

 

Lasă un comentariu