PSD a câștigat alegerile parlamentare cu 29,64% dintre voturile exprimate pentru Senat și 29,24% pentru Camera Deputaților, urmat de PNL, care a obținut 25,59% la Senat și 25,17% la Camera Deputaților, potrivit datelor prezentate marți de Biroul Electoral Central, după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secțiile de votare.
Pe locul al treilea se situează Alianța USR PLUS, care a obținut 15,55% la Senat și 15,04% la Camera Deputaților.
Partidul pentru Unirea Românilor (AUR) are 9,09% voturi la Senat și 8,99% la Camera Deputaților, iar UDMR a obținut 5,96% la Senat și 5,82% la Camera Deputaților.
Potrivit datelor după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secțiile de votare, PMP nu atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlament, având 4,90% la Senat și 4,78% la Camera Deputaților.
Dintre candidații independenți la Camera Deputaților, cele mai multe voturi le-a primit Valeriu Nicolae, cunoscut ca “Vânătorul de CV-uri”, care a primit 16.014 voturi.
Conform BEC, au fost centralizate la nivelul birourilor electo-rale de circumscripție județeană procesele verbale din 19.364 secții de votare, reprezentând 99,03% din totalul de 19.553 de secții de votare.
“NU SE IMPUNE ÎN ACEST MOMENT CARANTINAREA BUCUREȘTIULUI”
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a afirmat, marți seară, că la acest moment
nu se impune carantinarea Bucureștiului.
“Nicidecum Bucureștiul nu intră în carantină. (...) Pentru moment nu se pune această problemă. (...) Carantina se impune când un anumit indicator, pe care am învățat cu toții să îl calculăm acum, trece de un anumit nivel. Nu suntem încă acolo. Indicatorul acesta spune în linii mari câte persoane sunt infectate într-o localitate, în cazul nostru în București, în acest moment. Acest indicator pentru București este undeva în jur de 6 și nu se impune în acest moment carantinarea. O să vedem ce se va întâmpla în zilele viitoare. Eu sper ca acest indicator să reușim să îl menținem la nivelul la care este”, a declarat Nicușor Dan la Digi 24.
CCR DISCUTĂ SESIZAREA PREȘEDINTELUI IOHANNIS ASUPRA LEGII PRIVIND CAMERELE AGRICOLE
Curtea Constituțională a României (CCR) a discutat, ieri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole.
La finalul lunii octombrie, șeful statului a transmis Curții Constituționale o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
“Prin modul de adoptare, dar și prin conținutul normativ, legea menționată contravine unor norme și principii constituționale”, se arată în sesizare.
Parlamentul a transmis această lege șefului statului, în vederea promulgării, pe 12 octombrie.
Șeful statului susține că această lege contravine art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție. El precizează că, din analiza fișei parcursului legislativ al legii, precum și din conținutul formulei de atestare a adoptării actului normativ, rezultă că printr-o lege ordinară a fost abrogată o lege organică.
“Dacă, potrivit jurisprudenței instanței constituționale, dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică, cu atât mai mult însăși legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar”, explică Iohannis.
Șeful statului precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervențiilor legislative preconizate.
El menționează că era necesar să existe o colaborare reală între Guvern - care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situația economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de COVID-19 - și Parlament, dar comisia permanentă din cadrul Camerei Deputaților a omis să solicite Executivului elaborarea fișei financiare.
“În concluzie, în ceea ce privește legea supusă controlului de constituționalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, implicit, asupra bugetului de stat, considerăm că nu au fost îndeplinite cerințele constituționale și legale referitoare la informarea Guvernului și la solicitarea fișei financiare de către Camera decizională în care au fost propuse și adoptate amendamente, astfel că la adoptarea legii criticate s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție referitoare la stabilirea sursei de finanțare”, se precizează în sesizare.
În sesizarea la CCR se arată că prin utilizarea sintagmei “organizații private de interes public” pentru camerele agricole și nu a celei de “organizații neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligația înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înființate.
“Dintr-o altă perspectivă, soluția legislativă preconizată nu se justifică prin raportare la o nevoie socială reală și nici nu pare a porni de la un deziderat social prezent și de perspectivă sau de la insuficiențele legislației în vigoare, ceea ce contravine dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000. Totodată, norma potrivit căreia «consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situație care privește domeniul de activitate al acestora», inclusiv de către autorități și instituții ale administrației publice centrale, are un grad nepermis de generalitate, ceea ce creează impredictibilitate în aplicare. În plus, norma nu prevede care ar fi sancțiunea juridică în ipoteza nerespectării obligației de consultare”, mai explică președintele.
În opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuții și personal de la unele instituții publice și să se subroge în drepturile și obligațiile acestora. Mai mult, adaugă el, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituții publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuții și nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituții.
Șeful statului solicită CCR să constate că Legea privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală este neconstituțională.
LIBERALII PROPUN TREI VARIANTE DE PREMIER
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan anunța marți seară că liberalii vor valida, miercuri, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), propunerea de premier.
“Vom valida seara, probabil în BPN, în jurul orei 19.00 sau 20.00, după ce la prânz vom sta de vorbă pe propuneri. (...) Toate numele sunt membri ai PNL, au fost membri ai PNL, vor fi membri ai PNL”, declara Rareș Bogdan la sediul partidului.
El spunea că Nicolae Ciucă, premierul interimar, este unul dintre numele luate în calcul pentru poziția de premier.
Rareș Bogdan preciza că propunerile vor fi discutate și cu președintele Klaus Iohannis.
“Președintele (...) are ultimul cuvânt. Noi vom face propunerile și domnia sa va alege, pentru că (viitorul premier - n.r.) va trebui să fie într-un parteneriat cu domnia sa și, de asemenea, într-un parteneriat asumat cu PNL și într-o colaborare permanentă cu USR PLUS și UDMR”, mai preciza Rareș Bogdan.
SESIZAREA GUVERNULUI ASUPRA LEGII DE ACORDARE A STIMULENTELOR DE RISC PENTRU PROFESORI ÎN PERIOADA PANDEMIEI - PE AGENDA CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut, ieri, sesizarea Guvernului asupra legii pentru acordarea unui stimulent de risc personalului din învățământ în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea noului coronavirus.
La începutul lunii noiembrie, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea actului normativ.
Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaților, pe 13 octombrie, prevede acordarea unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum și personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, din învățământul particular acreditat și din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe durata stării de alertă și a stării de urgență, pentru implicarea și expunerea în fața riscului răspândirii SARS-CoV-2.
“Începând cu anul școlar/universitar 2020/2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgență instituite ca urmare a situației epidemiologice determinate de răspândirea SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, precum și din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2.000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1.500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic. Stimulentul de risc se acordă pe durata desfășurării cursurilor aferente anului școlar/universitar pe perioada stării de alertă/stării de urgență, proporțional cu timpul în care persoanele din categoriile prevăzute își desfășoară fizic activitatea în cadrul unităților de învățământ în prezența ntepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor/studenților”, prevede actul normativ.
Potrivit acestuia, lista persoanelor care beneficiază de stimulentul de risc se stabilește lunar, prin decizie a conducătorului unității de învățământ, care este responsabil pentru întocmirea ei și are obligația de a o comunica inspectoratului școlar.
CCR a decis, ieri, că Legea privind acordarea lunară a unui stimulent de risc pentru profesori în valoare de două mii de lei, pe perioada stării de urgență și a stării de alertă, este neconstituțională.
SITUAȚIA VOTURILOR EXPRIMATE PENTRU PRIMII 10 COMPETITORI ELECTORALI ESTE URMĂTOAREA:
Camera Deputaților:
* PSD - (1.699.884 voturi) - 29,24%
* PNL - (1.463.147 voturi) - 25,17%
* USR PLUS - (874.530 voturi) - 15,04%
* AUR - (522.683 voturi) - 8,99%
* UDMR - (338.207 voturi) - 5,82%
* PMP - (277.932 voturi) - 4,78%
* Pro România - (239.605 voturi) - 4,12%
* PER - (64.601 voturi) - 1,11%
* PPU-SL - (59.320) - 1,02%
* PRM - (32.596 voturi) - 0,56%
Senat
* PSD - (1.727.942 voturi) - 29,64%
* PNL - (1.492.072 voturi) - 25,59%
* USR PLUS - (906.680 voturi) - 15,55%
* AUR - (529.744 voturi) - 9,09%
* UDMR - (347.545 voturi) - 5,96%
* PMP - (285.578 voturi) - 4,90%
* Pro România - (242.715 voturi) - 4,16%
* PER - (77.572 voturi) - 1,33%
* PPU-SL - (70.428) - 1,21%
* PRM - (38.427 voturi) - 0,66%.
Conform BEC, mai sunt de centralizat rezultatele din câteva secții de votare din București, Sibiu, Suceava și Vâlcea, precum și din 127 secții din străinătate.
TOMAC: MI-AM DEPUS DEMISIA DIN FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL PMP. ÎMI ASUM REZULTATUL ALEGERILOR PARLAMENTARE
Președintele PMP, Eugen Tomac, și-a anunțat, ieri, demisia din această funcție, precizând că își asumă rezultatul înregistrat de partid la alegerile parlamentare.
Conducerea interimară a partidului va fi preluată de președintele executiv al PMP, Marius Pașcan, a informat Tomac.
“Am avut în această dimineață o ședință, cu toții ne doream mai mult, cu toții așteptam un rezultat mult mai bun. Am luat decizia de a-i informa pe colegii mei că îmi asum acest rezultat care ne nemulțumește, vă nemulțumește, dar în politică trebuie să privești viața așa cum este și să îți asumi și lucrurile care îți plac și cele care îți plac mai puțin. Prin urmare, pentru că îmi asum acest rezultat, mi-am depus demisia din funcția de președinte al PMP, colegul meu, președintele executiv Marius Pașcan să preia funcția de președinte interimar al PMP”, a declarat Eugen Tomac.
El a adăugat că în partid vor urma consultări pentru organizarea unui Congres.
“Ne consultăm, în următoarea perioadă, să organizăm un nou Congres. Este o chestiune pe care trebuie să o facem, pentru că PMP este un partid care nu a greșit cu absolut nimic în toată activitatea sa parlamentară, un partid care are peste 2.000 de aleși locali, 50 de primari, foarte mulți viceprimari, cu un partid cu un suflu pe care l-a lăsat președintele Traian Băsescu de oameni luptători, oameni care fac politică din convingere, nu din interese mărunte. Rămân implicat în viața partidului nostru, rămân alături de PMP, dar, în calitate de om care și-a asumat această campanie, consider că este absolut just și absolut corect să fac acest gest. Sunt șapte ani de activitate pe care i-am desfășurat zi de zi în acest partid”, a menționat Tomac.
Potrivit acestuia, PMP a obținut 4,94% din voturi la alegerile parlamentare, rezultat pe care partidul “nu îl pune sub semnul întrebării”, însă au fost formulate 1.090 de contestații transmise BEC și Birourilor electorale județene.
“Avem un scor de 4,94% și, pentru că PMP a avut observatori în toate secțiile de vot din țară, acolo unde avem zero voturi sau există situații în care avem membri care spun că au votat și nu se regăsesc în rezultatul respectivelor secții de vot, colegii mei au făcut contestații. Sunt peste 1.090 de contestații pe care PMP le-a formulat în aceste zile către Birourile electorale județene, către Biroul Electoral Central. Nu punem sub semnul întrebării aceste alegeri”, a afirmat Tomac.
